Nicolae Popa, omul lui Iliescu, ramane presedinte al instantei supreme pana la 70 de ani

Consiliul Superior al Magistraturii a decis, joi, cu 11 voturi „pentru” si sase „impotriva”, ca Nicolae Popa va ramane presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie. El va ocupa aceasta functie pana la implinirea varstei de 70 de ani, conform legii aplicate la momentul in care a fost numit seful instantei supreme.

Cei mai multi dintre membrii CSM au sustinut ca aceeasi decizie se aplica pentru toti judecatorii aflati in functie in septembrie 2004.

Nicolae Popa, unul dintre apropiatii lui Ion Iliescu, a fost numit in timpul mandatului fostului presedinte, in iulie 2004, presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ).

Pana in 1996, Nicolae Popa a fost unul dintre consilierii personali ai lui Ion Iliescu.

Inainte sa piarda alegerile, Iliescu l-a numit judecator la Curtea Constitutionala. Aici, cariera lui Popa a stagnat vreme de patru ani, exact atata timp cat a durat guvernarea CDR. A trebuit ca PSD sa revina la guvernare, iar Ion Iliescu la carma tarii, in 2000, pentru ca ascensiunea lui Nicolae Popa sa continue.

In 2001, Iliescu l-a numit in functia de presedinte al Curtii Constitutionale. Mandatul sau a expirat in 2004, pe data de 8 iunie, iar, o saptamana mai tarziu, a fost numit judecator la instanta suprema.

A fost numit exact in aceeasi zi in care a fost pensionat fostul presedinte, Paul Florea, un magistrat care avea in spate 46 de ani de munca in salile de judecata, dar nu ii era la fel de simpatic presedintelui Ion Iliescu.

In ceea ce priveste activitatea lui Nicolae Popa in fruntea Curtii Constitutionale, este de mentionat o decizie a acestei instante de a respinge, in iulie 2003, o exceptie de neconstitutionalitate invocata de un inculpat care contesta un mandat de arestare emis de un procuror, sustinand ca o asemenea practica este contrara Conventiei Europene a Drepturilor Omului.

Justitia romana abia traversase un imens scandal legat de aceasta problema, in urma deciziei CEDO din cazul Pantea impotriva Romaniei, care sustinea exact acelasi lucru: procurorul nu are dreptul sa emita mandat de arestare, ci doar judecatorul.