Noi date INS lovesc în plină criză politică. Șomajul tinerilor la sate e de 5 ori mai mare decât șomajul național

Cifrele publicate miercuri, 22 aprilie, de Institutul Național de Statistică (INS) arată  că rata de ocupare a românilor cu vârste între 15 și 64 de ani a coborât la 63,0% în 2025. 

• În tabloul general al populației, dacă 90% dintre cei cu studii superioare sunt angajați, la românii cu studii reduse rata de angajare este de doar 34,9%. 

România a pierdut aproape 14.000 de locuri de muncă în 2025, ajungând la o rată de ocupare de 63,%, potrivit INS. 

Rata de ocupare este procentul din populație (de obicei de 15–64 de ani) care are un loc de muncă și e importantă pentru că arată cât de bine folosește o economie resursa ei-cheie: oamenii.

INS: Șomajul tinerilor în mediul rural este de 30%

La prima vedere, economia României pare că funcționează: 7,69 milioane de oameni sunt angajați, sectorul serviciilor absoarbe peste jumătate din forța de muncă, iar în privat sunt concentrate 82% din locurile de muncă. Și totuși, numărul salariaților a scăzut cu 13.500 de persoane în 2025 față de anul precedent, 2024. 

Șomajul a urcat și el la 6,1%, iar șomajul în rândul tinerilor face ravagii. În mediul rural, șomajul tinerilor ajunge la peste 30%, potrivit datelor publicate de INS. 

Astfel, șomajul tinerilor la sate este de trei ori mai mare decât șomajul populației generale de la sate: 9,8%. Și e de 5 ori mai mare decât șomajul național, care a fost de 6,1% în 2025, cu 0,7% mai mare decât în 2024. 

O parte importantă din răspuns e în demografie, potrivit avertismentelor repetate ale sociologilor. România îmbătrânește cu o viteză remarcabilă. Generațiile tinere sunt din ce în ce mai puține – fie că nu s-au născut, fie că au plecat. 

Un sfert dintre tinerii care caută de muncă nu găsesc

Rata de ocupare a tinerilor între 15 și 24 de ani este de doar 17,6%. Dar cifra reflectă mai degrabă că această generație e în mare parte la școală sau plecată în Occident decât că e neproductivă. 

Un sfert dintre tinerii care caută un loc de muncă nu găsesc – rata șomajului în acest segment atinge 26,1%, cel mai ridicat nivel din toate grupele de vârstă. În mediul rural, situația e și mai gravă: șomajul în rândul tinerilor depășește 30%, un nivel care transformă întregi sate în comunități fără viitor economic.

Emigrarea rămâne hemoragia tăcută a economiei românești. De decenii, România exportă forță de muncă tânără, calificată și motivată spre Germania, Italia, Spania sau Marea Britanie. 

Locurile lăsate libere sunt greu de umplut – nu din lipsă de voință, ci din lipsă de oameni. Populația activă totală abia depășește 8,2 milioane, o cifră mică pentru o țară de 19 milioane de locuitori.

Studiile influențează masiv posibilitatea de angajare

Educația contează, mai arată cifrele INS . Printre cei cu studii superioare, rata de ocupare ajunge la 90,1% – aproape toată lumea lucrează. 

Printre cei cu educație medie, proporția scade la 65,8%. Iar pentru cei cu studii reduse, situația e dramatică: doar 34,9% sunt ocupați. 

Disparitățile geografice sunt la fel de izbitoare. Rata de ocupare în mediul urban (69,7%) o depășește cu 13,7 puncte procentuale pe cea din rural (56,0%). 

Iar șomajul rural (9,8%) e de peste trei ori mai mare decât cel urban (3,0%). Dar media națională ascunde prăpăstii. 

Cinci județe – Giurgiu, Călărași, Botoșani, Vaslui și Suceava – au rate de ocupare sub 45%. Giurgiu se situează la 39,7%. 

Altfel spus: în aceste județe, din zece adulți de vârstă activă, mai puțin de patru au un loc de muncă formal.

Județe cu cele mai scăzute rate de ocupare, în 2025

Sursa: calcule proprii pe baza datelor INS 2025.

Câteva tendințe

Consecința vizibilă e migrația. Tinerii pleacă – fie la oraș, fie în afara țării. Ceea ce golește comunitățile rurale și creează un cerc vicios: cu cât pleacă mai mulți, cu atât mai puțin atractive devin acele zone pentru investiții sau servicii.

Sectorul privat domină: 82,3% din românii cu job lucrează acolo. Statul angajează doar 17,1%, ceea ce contrazice narativul că România are un aparat public stufos (cel puțin din perspectiva numărului de angajați, nu ne referim la eficiență).

Lucrul cu program parțial e marginal – doar 2,5% din ocupați, din care 66% sunt în agricultură. Piața muncii românească e în continuare dominată de norma întreagă, spre deosebire de vestul Europei.

Ruralul nu oferă alternative reale. În urban, un tânăr fără job poate face freelancing, livrări, call center. În rural, oferta e aproape zero în afara agriculturii, care ea însăși angajează preponderent cu program parțial și sezonier.