Noi studii arată că neanderthalienii au supraviețuit aproape miraculos timp de 350.000 de ani

Între 400.000 și 45.000 de ani în urmă, neanderthalienii aveau cea mai mare parte a Eurasiei doar pentru ei, vânând mamifere mari, colectând plante, cioplind cu măiestrie unelte din piatră și confecționând îmbrăcăminte din piei de animale. Dar existența lor era precară. Două studii noi arată că mulți neanderthalieni trăiau în grupuri mici și împrăștiate pe distanțe mari; probabil experimentau un nivel semnificativ de consangvinizare și au supraviețuit la limită unui pericol de extincție în urmă cu aproximativ 75.000 de ani, relatează Science.org.

Descoperirile, bazate pe ADN antic obținut în unele cazuri din fragmente de os nu mai mari decât un cartof prăjit, arată cum progresele în identificarea fosilelor și în genomică îi ajută pe oameni de știință să spună povești noi despre rudele noastre îndepărtate.

„Găsim bucăți mici în multe locuri. Iar cu metodele pe care geneticienii le au acum, chiar le pot face să «vorbească»”, spune Hélène Rougier, paleoantropologă la Universitatea de Stat Northridge din California, coautoare a unuia dintre noile articole, publicat săptămâna aceasta în revista Proceedings of the National Academy of Sciences.

Una dintre cercetări oferă informații genomice detaliate obținute dintr-un fragment de os de neanderthalian de doar 2,5 centimetri lungime. Acesta a fost găsit în partea din spate a Peșterii Denisova din regiunea Altai aflată în sudul Siberiei, unde neanderthalienii și o altă rudă dispărută, denisovanii, găseau adăpost în fața condițiilor dure cu mai bine de 100.000 de ani în urmă.

O istorie ascunsă în ADN

Comparând genomul nou secvențiat cu alte două din aceeași regiune și cu un exemplar mai recent dintr-o peșteră din Croația, echipa a constatat că neanderthalienii au acumulat destul de rapid numeroase diferențe genetice. Cercetătorii spun că acest lucru reflectă probabil consangvinizarea în populații mici și împrăștiate, de doar câteva zeci de indivizi, în special în est, unde populațiile de neanderthalieni se aflau la limita arealului lor.

„Neanderthalienii erau mai predispuși să se reproducă între rude apropiate”, afirmă geneticianul Diyendo Massilani de la Universitatea Yale, unui dintre autorii studiului privind Peștera Denisova. Ca urmare, grupurile au acumulat rapid seturi diferite de mutații, ceea ce a dus la divergența lor genetică.

„Evoluția se produce mai rapid în populațiile mici”, spune Joshua Akey, genetician la Universitatea Princeton, care nu a lucrat la niciunul dintre articole. „Ceea ce observă ei este că populația globală de neanderthalieni era mică – poate câteva mii de indivizi reproductivi – și, pe deasupra, răspândită pe un areal geografic foarte mare”, explică acesta.

Mutațiile dăunătoare se pot acumula prin consangvinizare. Cu toate acestea, neanderthalienii au reușit cumva să supraviețuiască pe cea mai mare parte a Eurasiei timp de aproape 400.000 de ani, un interviu de timp mai mare decât al existenței oamenilor moderni. Massilani speculează că mutațiile puneau puține probleme atâta vreme cât mediul înconjurător rămânea stabil.

„Dacă o populație sau o familie este bine adaptată mediului, iar mediul rămâne constant, poate că nu este necesar să se schimbe foarte mult pentru a supraviețui”, spune el.

Unii neanderthalieni s-au refugiat în sud-vestul Europei într-un moment critic

Al doilea studiu susține această ipoteză. Dorind să analizeze soarta populației de neanderthalieni din Europa de-a lungul ultimilor 130.000 de ani, cercetătorii au corelat distribuțiile neanderthalienilor pe continent cu informații genetice din ADN-ul mitocondrial – un subset mai mic de material genetic transmis de la mame la urmașii lor – provenite de la zeci de indivizi.

Echipa a constatat că siturile și scheletele de neanderthalieni erau răspândite pe scară largă pe continent, iar genomurile lor erau relativ diverse, până în urmă cu aproximativ 75.000 de ani. Apoi, pe măsură ce o epocă glaciară a cuprins continentul între 75.000 și 65.000 de ani în urmă, „vedem că numărul siturilor scade”, spune Rougier, coautoare a studiului. Datele arheologice arată că unii neanderthalieni au găsit refugiu în sud-vestul Europei, adăpostindu-se în peșteri din văile sudului Franței, în timp ce în restul au dispărut.

După retragerea gheții, neanderthalienii supraviețuitori s-au răspândit din nou, urmărind vânatul mare din Spania până în Munții Caucaz. Cu toate acestea, „toată diversitatea genetică pe care o vedeam în ADN-ul mitocondrial înainte de 60.000 de ani în urmă dispare, iar o singură linie supraviețuiește”, explică paleogeneticianul Cosimo Posth de la Universitatea din Tübingen, de asemenea autor al studiului.

Chiar și după ce s-au extins din nou în Eurasia, datele genetice arată că numărul indivizilor reproductivi – ceea ce geneticienii numesc „dimensiunea efectivă a populației” – a rămas mic timp de milenii. „Poate că resursele disponibile nu sunt suficiente pentru a susține grupuri mari”, speculează Posth.

Când au dispărut neanderthalienii

În urmă cu aproximativ 45.000 de ani, variații bruște ale condițiilor climatice au coincis cu sosirea oamenilor moderni din punct de vedere anatomic în Europa. Aceste două evenimente ar fi putut fi dezastruoase pentru acești supraviețuitori fragili și consangvinizați, spune Qiaomei Fu, genetician la Institutul de Paleontologie a Vertebratelor și Paleoantropologie al Academiei Chineze de Științe, care nu a participat la niciunul dintre studii.

„Când mediul se schimbă, nu le este ușor să se adapteze”, subliniază el.

Datele genetice arată că apoi, în decurs de doar 3.000 de ani, dimensiunea efectivă a populației de neanderthalieni a scăzut din nou drastic, atingând un minim în urmă cu aproximativ 42.000 de ani, înainte de a dispărea complet.

„Este destul de impresionant cât de repede scad”, spune paleoantropologul Bence Viola de la Universitatea din Toronto, care nu a fost implicat în niciuna dintre cercetări.

„Clima ar fi putut să-i slăbească, iar apoi au apărut oamenii moderni, care erau o populație mult mai numeroasă, astfel încât neanderthalienii au fost absorbiți și diluați”, mai spune el.