Nopti albe de acordeon

Cine nu a auzit versuri precum „cand eram copii mai mici/ ne jucam cu bibilici” sau „fratele nostru cel mai mic/ si-a turnat in fund laptic/ si-acum striga-n gura mare/ ah, ce cald e-ntre picioare” acompaniate de un acordeon, probabil ca nu este un meloman desavarsit. Si totusi, ceva melomani se pare ca mai exista, caci i-am vazut cu ocazia festivalului Nopti albe de acordeon.

Sala ArCub, Bucuresti, 27 septembrie 2008: cea de-a doua zi a festivalului Nopti albe de acordeon si o demonstratie eficienta de cum se poate canta la un instrument in trei stiluri complet diferite: francez, italian si rusesc.

Paris este cel mai frumos oras din lume, dar Bucuresti este cel mai dragut

Patrick Quichaud

Seara a inceput cu acordurile lui Patrick Quichaud, acompaniat de vocea unei prietene, tot din Franta. Pentru jumatate de ora, cocheta sala din inima Capitalei a parut un bulevard parizian. De altfel, tot spectacolul muzical a fost insotit de proiectii mustind a frantuzism: poze, reclame, caricaturi, toate in alb-negru, de la inceputul secolului XX.

Publicul, probabil nu tocmai incalzit, a fost mai degraba reticent la un stil poate prea romantic si indreptat spre meditatie. Singurul moment cu adevarat notabil este cel in care Patrick a declarat, spre incantarea celor prezenti: „Paris este cel mai frumos oras din lume, dar Bucuresti este cel mai dragut.” Evident, nimeni nu l-a crezut.

Romeo Cooperfisa Foto: HotNews.ro

A urmat un recital entuziasmant al lui Romeo „Cooperfisa”, un fel de Jimi Hendrix al acordeonului. Foarte carismatic, a reusit sa trezeasca sala din letargie si a fost acompaniat de aplauze pe aproape toate piesele sale.

Imi place sa cred ca acordeonul este pentru cei tineri, nu pentru cei batrani

Romeo „Cooperfisa”

Cea de-a treia parte i-a adus pe scena pe Evgeny Derbenko si pe Shilov Dmitry, din Rusia. Parca mai latini prin felul de a fi decat orice francez si italian, cei doi au combinat muzica propriu-zisa cu gesturi si miscari teatrale si au cantat piese din mai multe tari ale europei. Evgeny Derbenko a fost chemat chiar si pentru un bis, in care a combinat Mozart cu binecunoscutele Can-can si Lambada.

Seara s-a incheiat cu Taverna acordeoanelor, un program muzical care a mutat publicul pe scena cafe-barului, intr-un spatiu in care s-a putut si dansa.

Festivalul Nopti albe de acordeon a fost insotit de o Expozitie de acordeoane (incepand cu secolul al XIX-lea, majoritatea de origine germana).

acord F