Sari direct la conținut

Noua faptă incriminată din Legea Ciolacu-Ciucă / Care e pedeapsa și ce problemă apare în practică

HotNews.ro
Fiscalitate, Foto: © Piotr Adamowicz | Dreamstime.com
Fiscalitate, Foto: © Piotr Adamowicz | Dreamstime.com

Legea Ciolacu-Ciucă (126/2024) care îi scapă de închisoare pe evazioniști introduce o nouă incriminare, aceasta fiind legată de nereținerea impozitelor sau contribuțiilor.

Astfel, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 1 an la 5 ani sau cu amendă nereținerea impozitelor și/sau contribuțiilor prevăzute într-o anexă.

Anexa la care se face referire se găsește în Legea 241/2005 (cea pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale) și o redăm mai jos.

Lista impozitelor și contribuțiilor pentru care nereținerea impozitelor și contribuțiilor constituie infracțiune

Impozitul pe dividendele plătite de o persoană juridică română către o persoană juridică română

Impozitul pentru veniturile din activități independente realizate în baza contractelor de activitate sportivă

Impozitul pe veniturile din drepturile de proprietate intelectuală

Impozit pe venitul din salarii și asimilate salariilor

Impozitul pe veniturile din arendă

Impozitul pe veniturile sub formă de dobânzi

Impozitul pe veniturile impozabile obținute din lichidarea unei persoane juridice sau din reducerea capitalului social, potrivit legii

Impozit pe veniturile sub formă de dividende

Impozitul pe veniturile din pensii

Impozitul pe veniturile din premii și din jocuri de noroc

Impozitul pe veniturile din alte surse

Impozitul pe veniturile obținute de o persoană fizică dintr-o asociere cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului II din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare

Impozitul pe veniturile obținute de o persoană fizică sau entitate – asociere fără personalitate juridică dintr-o asociere cu o persoană juridică, contribuabil potrivit Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific, cu modificările și completările ulterioare

Impozitul pe veniturile obținute de o persoană fizică dintr-o asociere cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului III din Legea nr. 227/2015 cu modificările și completările ulterioare

Contribuția de asigurări sociale

Contribuția de asigurări sociale de sănătate

Impozitul cu reținere la sursă pe veniturile obținute din România de nerezidenți

Impozit datorat pe venitul din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal

Contribuția la Fondul pentru mediu

Ce problemă apare în practică

O modificare discutabilă vizează calificarea drept infracțiune de evaziune fiscală a faptei de nereținere la sursă a impozitelor și contribuțiilor pentru care perceperea se realizează prin mecanismul reținerii la sursă.

Lipsa totală de claritate și predictibilitate a acestei noi infracțiuni, generată de lipsa unei definiri a sintagmei „nereținerea la sursă” reprezintă practic fapta penală incriminată, iar acest lucru fie face inaplicabilă prevederea, fie poate genera confuzie și arbitrar în instrumentare, aspecte inadmisibile în dreptul penal.

Astfel, în lipsa unei definiri a termenilor, ne putem pune o serie de întrebări tehnice cu privire la ce anume reprezintă această faptă, respectiv:

  • fapta incriminată, de nereținere la sursă, presupune oare ca plătitorul făptuitor să fi plătit efectiv beneficiarului (de exp. salariatul său) o sumă brută fără să rețină impozitul, acordându-i astfel o sumă mai mare decât trebuia?
  • fapta incriminată, de nereținere la sursă, presupune și aceea ca plătitorul făptuitor să fi plătit beneficiarului doar suma netă, întrucât nu deținea la data plății disponibilități bănești suficiente?
  • fapta incriminată, de nereținere la sursă, vizează și neîntocmirea notei contabile prin care se evidențiază suma reținută din suma brută?
  • fapta incriminată, de nereținere la sursă, înseamnă doar nedepunerea declarației fiscale sau necuprinderea în declarația fiscală a sumei care trebuia să facă obiectul reținerii?
  • în cazul în care plătitorul de venit nu a avut la data plății disponibilități bănești, decât în limita sumelor nete de plată, poate fi acuzat de evaziune fiscală prin nereținere la sursă?
  • în cazul plății de redevențe în baza unor contracte cu nerezidenți, care se evaluează sub aspectul obligației de reținere a impozitului coroborând legislația fiscală națională cu prevederile convențiilor internaționale bilaterale de evitare a dublei impuneri, de către specialiști în fiscalitate internațională, nereținerea impozitului din evaluarea greșită a situației, poate reprezenta o faptă de nereținere la sursă?

Elementul cheie, care însă credem că a fost ignorat de Parlamentul României, este că nereținerea la sursă a sumelor datorate ca impozite nu este și nu ar trebui să fie subiectul unei incriminări penale, întrucât acesta este doar un subiect de diferend fiscal între un contribuabil și autoritatea fiscală, ce poate avea nenumărate cauze obiective (e.g. neclaritatea legii naționale, conflictul de reglementări posibil incidente, inclusiv cele din Convențiile de evitare a dublei impuneri sau cele ale dreptului european, practica fluctuantă a organelor fiscale sau instanțelor de judecată etc.).

Astfel, o dispută legată de corecta interpretare și aplicare a legii fiscale intervenită între o companie și organele fiscale este destul de posibil a fi incidentă, mai ales în condițiile neclarității notorii a legislației noastre fiscale, și este absolut firească într-un stat de drept și o economie de piață. În aceste condiții, apreciem că aceasta trebuie să rămână o chestiune ce trebuie dezlegată de instanțele civile, de contencios administrativ și fiscal, iar nu de instanțele penale.

Camera Consultanților Fiscali i-a atras atenția lui Klaus Iohannis de când i-a fost trimisă Legea la promulgare că sunt probleme. Organizația nu a avut timp să o facă înainte pentru că nu a existat dezbatere.

Acest proiect de lege a fost înregistrat la Senat fără nicio dezbatere publică și fără ca acesta să treacă în vreun fel prin procesul de transparență decizională, în data de 12 decembrie 2023, fiind adoptat în data de 18 decembrie 2023, când a și fost înregistrat la Camera Deputaților, care l-a aprobat a doua zi, în data de 19 decembrie 2023.

Vezi și: Închisoare pentru e-Factura: Ce spune noua Lege susținută de Ciolacu-Ciucă

Sursă foto: Dreamstime.com

Alegeri 2024: Vezi aici prezența și rezultatele LIVE pe hartă și grafice interactive.
Sondaje, Comparații, Informații de la celelalte alegeri. Toate datele esențiale pe alegeri.hotnews.ro.
ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro