Noua strategie energetica: Un document cu cifre expirate si cu proiecte mari uitate

Dupa un an de lucru, Ministerul Economiei a reusit sa lanseze in dezbatere publica o noua strategie energetica care va fi valabila pentru perioada 2011-2035. Aceasta o va inlocui pe cea aprobata in 2007 care era mult mai limitata ca perioada, fiind valabila doar pana in 2020. Facand o comparatie intre cele doua documente (Vezi documentele atasate), constatam ca multe dintre cifrele din noua strategie se regasesc si in vechea strategie, fara a fi facuta o actualizare. Un exemplu: Ministerul Economiei a copiat in noua strategie situatia resurselor de energie primara exact asa cum a fost prezentata in 2007, cu aceleasi cifre. Asa se face ca estimarea perioadei in care vor fi epuizate resursele de titei si gaze a ramas tot la 14, respectiv 15 ani.​ Mai vezi cum a fost introdus in strategie un proiect deja esuat si cum au fost omise altele importante, precum Nabucco.

• In tabelele privind situatia resurselor nationale nu a fost schimbata nicio cifra: la huila cantitatea a ramas cea din 2007, adica 755 milioane de tone, la lignit 1.490 milioane tone, la titei 74 milioane tone, iar la gaze naturale 185 miliarde metri cubi. Productiile anuale estimate sunt, de asemenea, aceleasi.
• Intr-un tabel mai jos, se afla o estimarea a rezervelor nationale de titei si gaze naturale din România din 2006 pâna în anul 2020. Este exact acelasi tabel ca si in strategia veche.

Mai departe vedem aceeasi harta a resurselor regenerabile disponibile pe regiuni. Vezi documentele atasate.

Pentru a descrie situatia sectorului energetic din acest moment, in strategie au mai fost introduse cateva tabele privind productia, consumul, dependenta de importuri, intensitatea energiei primare etc. Dar toate cifrele se opresc la nivelul anului 2008, fiind date preluate de la INS.

In strategie sunt prezentate si deficientele, avantajele si oportunitatile sistemului energetic. In mare parte sunt aceleasi ca cele din vechea strategie, fapt care dovedeste ca nu s-a schimbat prea mult sistemul.

România este si ramâne dependenta de importul de resurse energetice, se arata in strategie. Pentru astfel de tari nu poate fi realizata o securitate energetica absoluta. Se poate reduce vulnerabilitatea în acest domeniu prin masuri si strategii adecvate.

Un necesar de 30-40 miliarde euro pentru investitii in capacitati noi

Strategia prezinta, apoi, o evolutie a sectorului energetic pana in 2035 care se bazeaza pe prognozele realizate privind evolutia PIB în perioada 2010 – 2014 elaborata de Institutul National de Cercetari Economice (INCE – iulie 2010) si de catre Comisia Nationala de Prognoza perioada 2010 – 2020 –2030 (CNP – septembrie 2020). Pe aceasta baza s-au elaborat scenarii de dezvoltare macroeconomica a României în perioada 2010 – 2014 –2020 – 2035. Cifrele nu sunt sigure, lucru recunoscut chiar si in strategie. „Trebuie subliniat ca scenariile pe 20 de ani si mai mult au o doza mare de incertitudine datorita evolutiei tehnologiilor, pietelor si preturilor produselor diferitelor sectoare economice, a evolutiei rapide în domeniul informatic, al schimbarilor climatice si a stilului de viata. Scenariile nu sunt considerate prognoze ci proiectii posibile în viitor, dar sunt singurele instrumente de analiza în conditiile incertitudinilor cu care poate fi estimata o evolutie viitoare într-un anumit domeniu. Vezi documentul atasat.

In noua strategie se arata ca pâna în anul 2035, retragerea prognozata din functiune a capacitatilor cu durata de viata expirata conduce la un deficit de circa 13540 MW putere neta disponibila în scenariul de referinta, care va trebui compensat prin instalarea de putere noua. Totalul investitiilor pentru instalarea noilor capacitati de producere a energiei electrice necesare în perioada 2011 – 2035 de circa 14800 MW instalati (putere bruta, exclusiv capacitatile instalate în SRE) rezulta de 30 – 40 mld. Euro.

Spre deosebire de vechea strategie, cea noua pune totusi accent pe surse regenerabile, fiind estimate infiintarea a peste 5.500 MW instalati.

O masura inutila: Planul esuat de infiintare a companiilor Electra si Hidroenergetica/O masura lipsa: Interconectarile pe partea de gaze naturale

La capitolul masuri generale, ele sunt in mare parte cam aceleasi din vechea strategie: imbunatatirea cadrului legislativ, sustinerea investitiilor, imbunatatirea politicii de preturi, dezvoltarea pietelor concurentiale etc. Au fost introduse totusi doua masuri importante in plus. Una este eliminarea treptata a subventiilor acordate nediferentiat la toti consumatorii si acordarea acestora doar categoriilor defavorizate, iar cealalta este inchiderea exploatarilor de huila care genereaza pierderi si acordarea de subventii în concordanta cu directivele UE.

In ceea ce priveste masurile specifice, pe partea de resurse regenerabile, doua dintre ele prevad introducerea de catre bursa energiei a unei piete intra-zilnice de energie electrica si promovarea unor mecanisme de sustinere a utilizarii resurselor energetice regenerabile în producerea de energie termica si a apei calde menajere.

In plus, mai este pravazut si realizarea unui Plan National de Investitii catre trebuie prezentat Comisiei Europene pana pe 31 septembrie 2011.

In ceea ce priveste energia termica, se prevede ca pentru localitatile cu mai mult de 10.000 apartamente bransate (25 localitati), sursele de producere a energiei electrice sa fie modernizate prin echiparea cu instalatii noi de cogenerare de înalta eficienta. Transportul si distributia energiei termice – retelele vor fi modernizate si eficientizate de catre unitatile administrativ teritoriale, prin programe proprii.

• Interesant este ca pe partea de energie electrica, ca masura este amintit planul esuat al Ministerului Economiei de a regrupa unitatile pentru a realiza companiile Electra si Hidroenergetica.
• In schimb, nu se vorbeste nimic despre interconectarile pe partea de gaze naturale. In strategie nu sunt incluse proiectele Nabucco, AGRI, conductele de interconectare cu Bulgaria, Moldova, Serbia, conducta de titei Constanta-Trieste.
• Sunt prevazure in schimb in vechea strategie: proiectul Nabucco interconectarea cu sistemul din Ucraina în zona Siret—Cernauti, cu sistemul din Bulgaria în zona Giurgiu—Ruse si proiectul PEOP (conducta de transport titei Constanta—Trieste).