Noutățile aduse în materia prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului

​​Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 589 din data de 18 iulie 2019 și a intrat în vigoare la data de 21 iulie 2019, cu excepția cazurilor în care se prevede altfel („Legea nr. 129/2019”). Acest act normativ urmărește transpunerea în legislația națională a celei de-a 4-a Directive a Parlamentului European și a Consiliului privind combaterea spălării banilor și abrogă Legea nr. 656/2002 privind prevenirea și combaterea spălării banilor („Legea nr. 656/2002”).

Modificările aduse de Legea nr. 129/2019 au impact în mai multe industrii (instituții de credit și de plată, profesii liberale, furnizori de jocuri de noroc etc), instituind obligații suplimentare entităților vizate și înăsprind sancțiunile contravenționale aplicabile. Legea nr. 129/2019 va fi succedată în perioada următoare de legislație subsecventă și sectorială, ce trebuie adoptată pentru aplicarea dispozițiilor legii de către Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor („Oficiul”), precum și autoritățile de supraveghere și organismele de auto-reglementare (e.g. Banca Națională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară), dar și de noi modificări legislative, având în vedere că România este obligată să transpună până la 10 ianuarie 2020 cea de-a 5-a Directivă adoptată la nivelul Uniunii Europene în domeniul combaterii spălării banilor.

Principalele modificări / noutăți aduse de Legea nr. 129/2019 sunt:

1. Extinderea categoriilor de entități raportoare și a obligațiilor ce revin acestora

Conform legii, entitățile raportoare (instituții de credit, auditori, experți contabili, contabili autorizați, notari, avocați, executori, agenții imobiliari etc.) au obligații de raportare a tranzacțiilor suspecte Oficiului, precum și obligații de cunoaștere a clientelei.

Prin raportare la dispozițiile Legii nr. 656/2002, sfera entităților raportoare a fost extinsă la următoarele categorii:

• toți furnizorii de servicii de jocuri de noroc vor avea obligația de a aplica măsurile standard de cunoaștere a clientelei în momentul colectării câștigurilor, la cumpărarea sau schimbarea de jetoane, atunci când se efectuează tranzacții a căror valoare minimă reprezintă echivalentul în lei a minimum 2.000 euro, printr-o singură operațiune;
• persoanele care acordă consultanță financiară și de afaceri (nu doar auditorii, cenzorii și consultanții fiscali);
• alte entități și persoane fizice care comercializează, în calitate de profesioniști, bunuri sau prestează servicii, în măsura în care efectuează tranzacții în numerar a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacția se execută printr-o singură operațiune sau prin mai multe operațiuni care au o legătură între ele;
• totodată, a fost extinsă categoria profesiilor juridice liberale prin extinderea tipurilor de activități de asistență juridică ce intră sub incidența legii.

Cu titlu de noutate, chiar dacă tranzacția nu prezintă indicatori de suspiciune, entitățile raportoare au obligația de a raporta către Oficiu tranzacțiile cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro.

În funcție de analiza gradului de risc al fiecărui client, entitatea raportoare trebuie să aplice măsuri standard, măsuri simplificate sau măsuri suplimentare de cunoaștere a clientelei noi, dar și a celei existente, chiar și în situația în care este vorba despre o tranzacție ocazională. Legea nr. 129/2019 stabilește mai multe cazuri concrete în care trebuie să se aplice măsuri suplimentare de cunoaștere a clientelei (spre exemplu obținerea de informații suplimentare privind circumstanțele și scopul tranzacțiilor efectuate de clienți). Totodată, se vor aplica astfel de măsuri pentru tranzacții făcute cu persoane din țări din afara Uniunii Europene și care au fost identificate de către Comisia Europeană ca fiind țări terțe cu un grad înalt de risc (în privința spălării de bani sau a faptelor de finanțare a terorismului). Pe de altă parte, pentru tranzacțiile cu monedă electronică de valori reduse, măsuri de cunoaștere a clientelei pot să nu fie aplicabile, sub condiția îndeplinirii unor condiții expres prevăzute de lege (spre exemplu, emitentul efectuează o monitorizare suficientă a tranzacțiilor sau a relației de afaceri pentru a permite depistarea tranzacțiilor neobișnuite sau suspecte).

Totodată, Legea nr. 129/2019 stabilește în detaliu obligațiile entităților raportoare de a păstra informațiile și documentele suport și de a reglementa prin politici interne respectarea obligațiilor prevăzute de lege (desemnarea unei persoane responsabile, instruirea acesteia, etc.).

2. Informații privind beneficiarul real

Persoanele juridice de drept privat și fiduciile înregistrate pe teritoriul României sunt obligate să obțină și să dețină informații cu privire la beneficiarul lor real (i.e. persoana fizică ce deține controlul asupra unei persoane juridice, direct sau indirect, prin intermediul altei persoane juridice). Aceste informații vor trebui divulgate autorităților (Registrului Comerțului, Ministerului Justiției pentru asociații și fundații, Agenției Naționale de Administrare Fiscală), dar și entităților raportoare.

În termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a Legii nr. 129/2019, societățile înregistrate în registrul comerțului, cu excepția companiilor și societăților naționale, precum și a societăților deținute integral sau majoritar de stat, trebuie să depună, prin grija reprezentantului legal, spre înregistrare în Registrul beneficiarilor reali ai societăților, ținut de Oficiul Național al Registrului Comerțului, o declarație privind datele de identificare ale beneficiarilor reali. Nerespectarea de către administratorul care reprezintă societatea a obligației de mai sus constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.

3. Modificări aduse Legii societăților nr. 31/1990 cu privire la acțiunile la purtător

La data intrării în vigoare a Legii nr. 129/2019 se interzic emiterea de noi acțiuni la purtător și efectuarea de operațiuni cu acțiunile la purtător existente. Acțiunile la purtător emise anterior vor fi convertite în acțiuni nominative și actul constitutiv actualizat trebuie depus la oficiul registrului comerțului în termen de 18 luni de la data intrării în vigoare a legii, sub sancțiunea dizolvării societății. Deținătorii cu orice titlu de acțiuni la purtător le vor depune la sediul societății emitente, sub sancțiunea anulării de drept, cu consecința reducerii corespunzătoare a capitalului social.

Articol semnat de Alexandru Dan, Avocat al Țuca Zbârcea & Asociații