Înțelepciunea judecătorilor Curții de Apel București rezolvă parțial criza medicamentelor inovative fără alternativă terapeutică

Printr-o decizie pronunțată astăzi, Curtea de Apel București a suspendat acele mențiuni din CANAMED care limitau până pe 2 noiembrie 2019 perioada de comercializare pentru o serie de medicamente inovative, unele fără alternativă terapeutică, utilizate lunar de peste 100.000 de pacienți. Ca urmare a acestei decizii, medicamentele respective vor avea același regim ca și restul medicamentelor care au prețuri în CANAMED, putând fi comercializate în continuare. Criza iminentă legată de imposibilitatea continuării tratamentului de unii pacienți (a se vedea, între altele, aici, aici, aici, aici sau aici) a fost preîntâmpinată parțial, în ultimul moment, grație deciziei salvatoare a judecătorilor Curții de Apel București.

Sesizați pe 17.10.2019, judecătorii Curții de Apel București au reacționat în mod adecvat la urgența și importanța pricinii, fixând termen foarte rapid și îndeplinind toate procedurile necesare pentru ca procesul să se poată judeca într-un termen atât de scurt. Echipa de avocați, compusă din Valeriu STOICA (Founding Partner), Dragoș BOGDAN (Senior Partner) și Mihai STANESCU (Managing Associate) din cadrul SCA STOICA & Asociații, a asigurat în mod inovativ apărarea producătorului medicamentelor respective – una din cele mai mari companii farmaceutice pe plan mondial.

Prețurile maximale ale medicamentelor sunt aprobate anual de Ministerul Sănătății printr-un act administrativ (numit în jargon de specialitate CANAMED); în lipsa unui asemenea preț, medicamentul nu poate fi comercializat legal în niciuna din etapele lanțului de distribuție (producători, distribuitori, farmacii). Politica de prețuri stabilită în ultima vreme de Ministerul Sănătății urmărește obținerea celor mai mici prețuri la medicamente din Europa; din acest preț deja redus, producătorul mai este obligat să suporte taxa clawback – aproximativ 25% din cifra de afaceri – impusă pentru așa-zisa echilibrare a bugetului din sănătate. Rezultatul direct al acestei politici este imposibilitatea continuării comercializării unui număr enorm de medicamente (peste 2.000, conform estimărilor asociațiilor din domeniu), în dauna pacienților care nu le mai găsesc în farmacie sau spital; prețurile medicamentelor sunt cele mai mici din Europa, dar populația nu se poate bucura de ele pentru că medicamentele respective nu se mai vând, adică nu se mai aduc sau nu se mai produc în România.

Eșecul încercării de a implementa această politică falimentară prin stabilirea abuzivă a unor prețuri cât mai mici la unele medicamente inovative fără alternativă terapeutică a condus la o serie de decizii ale Ministerului Sănătății prin care se limita comercializarea acestor medicamente până pe 2 noiembrie 2019. Unele din deciziile Ministerului Sănătății, care au stat la baza acestei limitări, au fost anulate în primă instanță de Curtea de Apel București printr-o hotărâre din luna iunie pentru că nu erau motivate, încălcând astfel nu doar principii elementare de drept sau legislația europeană aplicabilă, ci chiar și propriile reglementări ale Ministerului Sănătății. Hotărârea din primă instanță a Curții de Apel București a fost însă neglijată de autoritatea centrală până în ultima clipă, ceea ce a făcut din nou necesară intervenția urgentă a Curții de Apel București prin decizia pronunțată azi.

Este reconfortant, atât pentru pacienți cât și pentru mediul de business, să vadă că abuzurile autorităților pot fi limitate, fie și în ceasul al doisprezecelea, de judecători luminați și inspirați de valori sociale europene care reacționează cu celeritate pentru îndeplinirea binelui public. Din păcate însă, decizia nu privește decât o parte din medicamentele vizate de termenul de 2 noiembrie 2019, corespunzător obiectului cererii cu care instanța a fost sesizată. Pentru restul, Ministerul Sănătății este cel care ar trebui să ofere soluții adecvate.