„Nu așteptați simptomele!” Dr. Noemi Poverlovici, MedLife: Colonoscopia poate opri traseul către cancerul colorectal, iar sedarea o face mult mai ușoară decât credeți

Oameni perfect sănătoși, care nu au avut niciodată nevoie de medic și care se îmbolnăvesc brusc și grav – sunt, mai degrabă, subiectul unui mit foarte vehiculat în România. În cabinetul medicului gastroenterolog Noemi Poverlovici, de la Hyperclinica MedLife Oradea, ajung, paradoxal, două tipuri de pacienți: cei „foarte speriați“, cu simptome care îi fac să caute rapid răspunsuri, și cei „tăcuți“, care pot trăi ani întregi fără semne evidente, până când boala se vede deja în stadii avansate. „De asta îmi place să vorbesc despre prevenție, diagnostic corect și medicină bazată pe dovezi“, spune medicul.

Multă lume crede că vizita la gastroenterolog înseamnă doar tratament pentru dureri de stomac. Dar gastroenterologia modernă e mult mai mult de-atât, subliniază dr. Noemi Poverlovici. Înseamnă înțelegerea cauzei, alegerea investigației potrivite și depistarea din timp a acelor boli care nu dor la început, dar pot costa mult dacă sunt ignorate. 

Cele mai frecvente motive pentru care oamenii ajung la gastroenterolog, mai ales în ambulator, sunt refluxul (arsură retrosternală), dispepsia (durere sau disconfort în capul pieptului), tulburările de tranzit, sindromul de intestin iritabil, problemele biliare și patologia hepatică metabolică – ficatul gras asociat cu obezitate, disfuncție metabolică, diabet sau dislipidemie.

Însă, uneori, nici durerea resimțită „în stomac“ nu e, pur și simplu, de la stomac. Poate proveni, de fapt, din zona biliară sau pancreatică. Alteori, poate ascunde inflamație, infecții, reflux, leziuni precanceroase sau polipi. De aceea, investigațiile de bază – analizele și ecografia abdominală – devin esențiale înainte de tratament. Există pacienți care vin cu așteptarea de a primi „pastila“ doar din descrierea simptomelor. „Mi se pare un lucru învechit. Sigur că mi-ar fi mai ușor să dau un tratament universal și gata. Dar nu e corect“, spune dr. Poverlovici.

Prevenția în trei niveluri: stil de viață, depistare precoce, prevenirea complicațiilor

Dacă ar fi să aleagă un singur subiect de sănătate publică, medicul spune că acesta ar fi prevenția cancerului colorectal: „Aici avem o fereastră clară de intervenție. Polipii pot fi depistați și îndepărtați endoscopic înainte să devină un cancer“.

Când vorbește despre prevenție, dr. Poverlovici o împarte în trei niveluri ușor de înțeles. Primul nivel e prevenția prin stil de viață: greutate corporală cât mai aproape de normal, alimentație echilibrată, mișcare, evitarea fumatului și a alcoolului în exces. Al doilea nivel este depistarea precoce: să nu amânăm investigațiile când apar semne care persistă, dar și să facem screeningul la vârsta recomandată, înainte de complicații. Iar al treilea nivel este prevenția complicațiilor: când boala există deja, scopul este controlul ei, astfel încât să evităm spitalizări și evoluții severe.

Dr. Poverlovici dă exemplul cancerului colorectal, care „nu apare peste noapte. De cele mai multe ori, există un traseu: de la polip la displazie și apoi la cancer. Colonoscopia poate opri acest traseu.“

Screening versus colonoscopie „de diagnostic“

„Când vorbim despre screening, vorbim despre o persoană fără simptome, care își verifică colonul pentru că a ajuns la vârsta recomandată“, subliniază medicul. Screeningul înseamnă identificarea eventualelor probleme înainte ca ele să provoace simptome.

În schimb, dacă există deja semne precum sângerări, schimbări recente de tranzit, dureri persistente, scădere în greutate sau anemie, nu mai putem vorbi despre screening, ci despre o colonoscopie cu scop diagnostic. „Mulți citesc despre screening și prevenție și spun: «vreau screening». Dar dacă există simptome, procedura era necesară de mult timp.“

În Europa, vârsta de start a screeningului la persoanele cu risc mediu a fost mult timp în jur de 50 de ani, însă se discută mult în ultimii ani despre începerea mai devreme a efectuării colonoscopiei de screening, pe fondul creșterii incidenței la adulți mai tineri. Medicul amintește și faptul că în ghidurile americane pragul a coborât la 45 de ani.

Pentru cei cu istoric familial (rude de gradul I cu cancer colorectal), recomandarea este diferită: investigația se face mai devreme – fie cu aproximativ 10 ani înaintea vârstei la care a fost diagnosticat membrul familiei, fie în jurul vârstei de 40 de ani, în funcție de contextul clinic. Mesajul medicului gastroenterolog este ferm: „Nu așteptați simptomele!“.

„Frica este firească“, iar sedarea schimbă complet experiența

O parte importantă a reticenței față de colonoscopie vine din frica de durere, de disconfort și, uneori, chiar de ideea de sedare. Dr. Poverlovici spune că sedarea folosită în colonoscopie este una pentru confort, în condiții strict controlate.

„Procedura se face sub analgo-sedare, sub monitorizare atentă, administrată de un medic anestezist. Pacientul este supravegheat continuu“, precizează medicul. Nu vorbim despre anestezie generală ca la operație, ci despre o sedare suficient de profundă, încât pacientul să nu simtă durere și să nu-și amintească procedura.

Mai mult, sedarea ajută și calitatea investigației: un pacient relaxat permite o examinare mai atentă și mai sigură. Medicul spune că frica e firească, de aceea este important ca pacienții să fie corect informați. 

Pentru o relatare la persoana întâi despre colonoscopie, publicația americană The New York Times a publicat mărturia jurnalistului Sam Anderson, cu titlul: „Vrei să atingi Nirvana? Încearcă o colonoscopie“.

Anemia feriprivă: un semn de investigat întotdeauna

Un motiv frecvent de trimitere către gastroenterolog este anemia feriprivă (deficit de fier), mai ales când se asociază cu scădere în greutate, sângerări digestive sau schimbări recente de tranzit. „Acestea nu sunt simptome de ignorat“, avertizează medicul.

Anemia feriprivă poate apărea prin trei mari mecanisme: pierderi de sânge (deci și de fier), absorbție deficitară a fierului sau aport insuficient. Când există suspiciunea de pierderi, tubul digestiv este una dintre primele zone investigate.

La gastroenterolog, în primul rând se fac investigații pentru excluderea unui cancer digestiv, dar asta nu înseamnă că „de obicei este vorba despre cancer“. Cauzele pot fi mai puțin grave: gastrită erozivă (uneori după antiinflamatoare sau aspirină), ulcer gastric/duodenal, infecție cu Helicobacter pylori, leziuni vasculare (angiodisplazii), polipi colonici, boală inflamatorie intestinală, diverticuloză și multe altele.

Uneori, pacientul vede sângele (scaun negru, sânge în scaun, vărsături cu sânge). Alteori, pierderile sunt oculte, adică nu se văd cu ochiul liber, iar anemia devine primul semnal. Mai există și scenariul „tăcut“ al malabsorbției, cauzate de boala celiacă (intoleranța la gluten), gastrita atrofică, modificări după intervenții precum bypass sau gastrectomie, ori, mai rar, parazitoze.

Sindromul de intestin iritabil: simptome reale, dar investigații adesea normale

O confuzie frecventă este între sindromul de intestin iritabil (SII) și bolile inflamatorii intestinale (BII), precum boala Crohn sau colita ulcerativă. Bolile inflamatorii intestinale sunt boli cronice, mai rare, afectează adesea tinerii, iar diagnosticul este complex: este necesară corelarea între simptome, analize, endoscopie și examen histopatologic.

Sindromul de intestin iritabil este mult mai frecvent în cabinet, dar diagnosticul nu se pune de la prima vedere. Pentru a-l stabili, este nevoie de îndeplinirea criteriilor clinice (criteriile Roma), de o evaluare inițială și de excluderea semnalelor de alarmă. Aici intră analize, ecografie, uneori investigații suplimentare precum calprotectina fecală (care ajută la diferențierea între o inflamație organică și un sindrom funcțional), iar colonoscopia devine necesară când apar semnale de alarmă sau există suspiciuni.

„Nu e la fel dacă pacientul are rectoragii, scădere în greutate, anemie sau manifestări extraintestinale – articulare, cutanate, oculare, hepatice. Acolo se schimbă mult lucrurile“, explică medicul.

Intestinul permeabil: ce este și cât de mult afectează viața

Intestinul permeabil („leaky gut“, în limba engleză) este un concept intens circulat online, iar medicul Noemi Poverlovici explică: este vorba despre o ușoară creștere a permeabilității intestinale – bariera devine mai „relaxată“ decât ar fi normal. „Acest lucru permite trecerea unor antigene sau produși bacterieni care pot activa sistemul imun local și pot sensibiliza terminațiile nervoase. Astfel, intestinul devine mai sensibil, iar stimuli normali (gaze, distensie, scaun) sunt percepuți ca fiind dureroși. Intestinul iritabil este o afecțiune funcțională, dar cu mecanisme biologice reale, însă permeabilitatea intestinală crescută este un mecanism minor, nu cauza principală. Nu determină leziuni structurale și investigațiile (endoscopie, analize) sunt normale. Nu este vorba de o boală gravă sau progresivă, nu duce la boli autoimune sau la cancer“, spune medicul gastroenterolog.

***

Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiunea Facem România bine.

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România și face parte dintr-un demers amplu de informare și educare, dedicat prevenției și unui stil de viață sănătos, pe termen lung.

La MedLife, sănătatea este abordată cu atenție și responsabilitate, pornind de la nevoile reale ale fiecărui pacient. Deciziile medicale se bazează pe evaluări complexe, susținute de echipe multidisciplinare de medici buni și tehnologii de ultimă generație. Prin soluții moderne de diagnostic și tratament și, mai nou, prin expertiza în genomică și posibilitatea de identificare timpurie a riscurilor pentru boli comune sau asociate stilului de viață, MedLife își propune să ajute oamenii să aibă mai multă grijă de sănătatea lor.

Obiectivul este clar: prevenția activă și intervenția la timp, înainte ca problemele de sănătate să afecteze echilibrul și calitatea vieții. Pentru că sănătatea înseamnă mai mult decât absența bolii. Înseamnă energie, mobilitate și echilibru, la orice vârstă. MedLife investește constant în soluții care susțin o stare de sănătate durabilă și contribuie la o viață trăită bine, nu doar astăzi, ci pe termen lung.

Mai multe informații despre serviciile disponibile pot fi găsite pe https://www.medlife.ro/.

Articol susținut de MedLife