Nuclearelectrica, despre mini-reactoarele care ar putea fi construite în România: Evaluarea finală de securitate s-ar putea finaliza în septembrie 2020/ Nu se pune problema testării unui prototip în România

Nuclearelectrica (SNN) are acord cu americanii de la NuScale Power pentru o posibilă dezvoltare în România a unor reactoare modulare mici, o tehnologie care încă nu a fost evaluată. În același timp, Nuclearelectrica susține că vrea să dezvolte în România și reactorul de Generație IV, ALFRED, un proiect despre care se vorbește de mai mulți ani. Pe de altă parte, proiectul reactoarelor 3 și 4, pentru care se poartă negocieri de cinci ani cu o firmă chineză, pare a nu avea finalitate, Nuclearelectrica lunând în calcul să construiască singură doar un reactor din cele două. În cei cinci ani de discuții cu chinezii, Nuclearelectrica a cheltuit peste 8 milioane de lei pe servicii de consultanță și pe indemnizațiile membrilor comisiei de negociere.

Vezi în text ce spune Nuclearelectrica, în urma unor întrebări ale HotNews.ro, despre fiecare dintre proiecte.

Context: În martie 2019 între Nuclearelectrica și americanii de la NuScale Power a fost semnat un memorandum privind schimbul de informații tehnice și economice, în vederea dezvoltării sectorului nuclear în România, prin construirea unor reactoare modulare mici. De asemenea, Nuclearelectrica și Consortiul FALCON (italienii de la Ansaldo Nucleare, agenția italiană pentru noi tehnologii- ENEA și Institutul de Cercetări Nucleare Pitești- ICN) au semnat săptămâna trecută un Memorandum de Înțelegere privind cooperarea pentru dezvoltarea reactorului de Generație IV, ALFRED.

Răspunsurile Nuclearelectrica pe scurt:

Evaluarea finală de securitate nucleară a reactoarelor modulare mici este așteptată a se finaliza în septembrie 2020, putându-se trece la realizarea proiectului, cu termen de punere în funcțiune la puterea nominală în anul 2026.
După ce aceste reactoare vor intra în exploatare comercială în SUA dar și în alte state interesate, într-un orizont care depășește cu mult anii 2030, se va trece la prospectări și analize detaliate (foraje, măsurători climatice, hidrologie, definirea seismicității amplasamentului, efectul activităților umane în zonă, căi de acces, evacuare putere etc.) necesare obținerii autorizației de amplasare din partea CNCAN.
Într-o primă etapă, procesul de amplasare a unei instalații nucleare constă, în general, într-o investigație a unei regiuni mari pentru a selecta unul sau mai multe amplasamente candidate, urmată de o evaluare detaliată a acelor amplasamente candidate. În România s-au realizat în timp mai multe analize de acest fel, pornind de la selectarea amplasamentului Cernavodă în anii 1970. Ultima activitate de acest fel s-a realizat în anul 2008, identificându-se cca. 80 de amplasamente potențiale. Atunci, într-o primă analiză s-a identificat o listă ”scurtă” de 10 amplasamente. Compararea celor 10 amplasamente, în principal pe criterii calitative, a condus la selectarea a 3 amplasamente candidat.
Nu se pune problema testării unui prototip în România! Testarea, licențierea și intrarea în exploatare comercială se vor realiza în SUA. Utilizarea și dezvoltarea acestei tehnologii în România necesită o perioadă de exploatare comercială în SUA și/sau în alte state interesate de tehnologia SMR.
Nu există niciun fel de rivalitate între proiectul ALFRED, proiect dezvoltat de România, pe care SNN îl sprijină și va continua să o facă, având toate carateristicile de mai sus și tehnologia reactoarelor modulare mici (SMR).
Despre proiectul reactoarelor 3 și 4. Estimăm că societatea de proiect se va înființa cel târziu în trimestrul I 2020. Așa cum prevede strategia guvernamentală, obligația de a asigura încheierea unui contract de Inginerie Procurare si Constructie (IPC) revine societății de proiect, în condițiile prevazute de lege.
Câți bani s-au cheltuit în cinci ani de negociere cu China General Nuclear Power pentru proiectul Reactoarelor 3 și 4. În această perioada au fost inregistrate două categorii de cheltuieli, aprobate de actionarii SNN: 1) cheltuieli cu servicii consultanță financiara și juridica și suport pentru negocierea acordului investitorilor (2015-2018) în sumă de 3.292.110,12 lei (fără TVA) și 2) indemnizații acordate membrilor Comisiei de negociere și Secretariatului tehnic în suma de 4.832.963 lei (sume brute).
Este firesc să luăm în calcul alternative, cum ar fi construcția unui singur reactor de catre România, lucru pe care SNN îl face. Nuclearelectrica ar putea să construiască, cu resurse proprii și sprijin guvernamental adecvat, un al treilea reactor la Cernavodă, însă nu și un al patrulea, întrucât nu putem susține financiar construcția a două reactoare în paralel cu retehnologizarea Unității 1.

Memorandumul cu NuScale vizează evaluarea dezvoltării de reactoare nucleare modulare mici ca o potențială soluție pe termen lung. În condițiile în care nici nu a fost evaluată această nouă tehnologie, de ce sunt căutate deja posibile amplasamente pentru astfel de reactoare modulare?

Memorandumul de Înțelegere între SNN și NuScale este unul neangajant și vizează, așa cum am declarat deja, realizarea unui schimb de informatii tehnice si economice cu privire la tehnologia nucleara inovatoare dezvoltata de NuScale. Scopul acestui MoU este evaluarea dezvoltarii, autorizarii si constructiei reactoarelor modulare mici (SMR) ca o potențială soluție pe termen lung pentru România. Acest acord reprezintă un semnal al interesului României pentru tehnologiile nucleare inovatoare, de nouă generație, care într-un viitor vor completa și ulterior înlocui actualele generații de reactoare nucleare.

Proiectul NuScale se află în acest moment într-o fază avansată de autorizare, comparativ cu celelalte SMR-uri din lume, fiind în curs evaluarea preliminară de securitate de către Comisia Nucleara de Reglementare (NRC) din Statele Unite. Evaluarea finală de securitate nucleară este așteptată a se finaliza în septembrie 2020, putându-se trece la realizarea proiectului, cu termen de punere în funcțiune la puterea nominală în anul 2026. Dupa punerea în funcțiune, în funcție de confirmarea înscrierii proiectului în cerințele de autorizare, proiectul devine un “prototip funcțional” (first of a kind), devenind disponibil pentru terți utilizatori și accesibil reglementatorilor nucleari din respectivele terțe țări.

Într-o primă etapă, procesul de amplasare a unei instalații nucleare constă, în general, într-o investigație a unei regiuni mari pentru a selecta unul sau mai multe amplasamente candidate, urmată de o evaluare detaliată a acelor amplasamente candidate. La această etapă, se efectuează analize preliminare, bazate în principal pe date de teren din studii și documente existente, utilizând resurse interne și experiența precedentă. În România s-au realizat în timp mai multe analize de acest fel, pornind de la selectarea amplasamentului Cernavodă în anii 1970. Ultima activitate de acest fel s-a realizat în anul 2008, identificându-se cca. 80 de amplasamente potențiale. Atunci, într-o primă analiză s-a identificat o listă ”scurtă” de 10 amplasamente. Compararea celor 10 amplasamente, în principal pe criterii calitative, a condus la selectarea a 3 amplasamente candidat. Analiza s-a facut pe o serie de caracteristici tehnice specifice mai multor tipuri de reactoare nucleare. Similar, dacă informațiile pe care le vom obține vor fi suficiente la această etapă de dezvoltare a proiectului NuScale, se va proceda la identificarea unui/unor amplasament(e) candidat.

Condiționat de luarea unei decizii, oricum după ce aceste reactoare vor intra în exploatare comercială în SUA dar și în alte state interesate, într-un orizont care depășește cu mult anii 2030, se va trece la prospectări și analize detaliate (foraje, măsurători climatice, hidrologie, definirea seismicității amplasamentului, efectul activităților umane în zonă, căi de acces, evacuare putere etc.) necesare obținerii autorizației de amplasare din partea CNCAN. Oricum toate aceste analize au durate lungi, iar trecerea printr-o analiză internă a amplasamentelor candidate pentru unul sau mai multe viitoare SMR-uri este o etapă obligatorie.

Ce presupune exact achiziția unui reactor de generația IV de tip NusScale? Ar putea ca un astfel de prototip să fie testat în România? În cât timp de la începerea funcționării unui prototip ar putea Nuclearelectrica achiziționa astfel de reactoare?

Nu se pune problema testării unui prototip în România! Testarea, licențierea și intrarea în exploatare comercială se vor realiza în SUA. Utilizarea și dezvoltarea acestei tehnologii în România necesită o perioadă de exploatare comercială în SUA și/sau în alte state interesate de tehnologia SMR. În acest moment, nu se poate avansa un orizont de timp, dar cu siguranță vorbim de o perioada lungă, mult dupa anii 2030, coroborat cu nevoile sistemului energetic, atât prin asigurarea stabilității și securității în furnizare, dar și prin oferirea flexibilității, NuScale răspunzând ambelor necesități.

Dacă ne ducem înapoi în timp, la proiectul Cernavodă, selectarea acestei tehnologii s-a realizat dupa evaluarea mai multor filiere nucleare ‘mature’, care evident trecuseră de faza de prototip. Decizia de selectare a tehnologiei CANDU s-a luat pe criterii tehnice, inclusiv de securitate nucleară, economice, indigenizare.

În condițiile în care Nuclearelectrica are în vedere dezvoltarea proiectului Alfred, de ce este interesat și de alt proiect rival cum este cel privind reactoarele de tip NuScale? Care dintre aceste proiecte este prioritar?

Este o practică curenta la nivel internațional în industria nucleară de a coopera și de a avea acces la noile dezvoltări tehnologice. România este încă unul din multele state care operează centrale nucleare interesată de aceste noi dezvoltări, de know-how, noi capabilități, în principu de dezvoltarea unei industrii performante pe termen foarte lung.

În contextul decarbonizării și rolului pe care energia nucleară îl va juca pe termen lung, există acest interes major la nivel internațional în industrie. Organizațiile internaționale din industrie, dar și recenta inițiativă globală, la care România a aderat în anul 2018, Clean Energy Ministerial, caută să dezvolte industria la nivel global, să ofere statelor interesate de nuclear ca soluție la problemele de mediu, update-uri tehnologice, să raspundă cerințelor politicilor energetice de decarbonizare.

Comisia Europeană, AIEA, NEA susțin aceste eforturi. Studiul realizat de MIT conchide că energia nucleară este esențială decarbonizării, însă, pe de alta parte, este necesară orientarea către scalabilitatea proiectelor și economicitate în vederea menținerii costurilor de decarbonizare și, la fel de important, pentru a permite investițiile în proiecte cu emisii scăzute de CO2, așa cum este și energia nucleară.

Astfel, nu există niciun fel de rivalitate între proiectul ALFRED, proiect dezvoltat de România, pe care SNN îl sprijină și va continua să o facă, având toate carateristicile de mai sus și tehnologia SMR. Suntem interesați de dezvoltarea tehnologiilor de Generație IV, care să răspundă necesităților explicate anterior, într-o manieră sustenabilă. Categoric ne dorim și facem eforturi ca proiectul ALFRED, adică reactorul cu neutroni rapizi răcit cu plumb, reactor de generație IV, să intre în exploatare comercială și să fie utilizat în cât mai multe state. Dar și acesta este un proiect de durată, care necesită cooperare și sprijin.

Nimic nu se realizează peste noapte, iar în aceasta industrie cu atat mai puțin. Acesta este normalul, firescul în dezvoltare.

Avem experiența operării la nivel de excelență internațională, avem experți și cred că mai vrem noi generații de nucleariști atât în operarea unităților existente, retehnologizare și în construcția reactoarelor 3 și 4, dar și în noi tehnologii. Nu poți să începi cu 10 ani înainte de momentul necesității.

În prezent, continuăm proiectele majore ale companiei, retehnologizarea Unității 1 și cresterea capacității existente. Tocmai ce am încheiat contractul pentru realizarea evaluării condiției sistemelor, structurilor și componentelor Unității 1, realizarea acestor evaluări reprezentând de fapt baza procesului de retehnologizare, așadar pasul major în procesul retehnologizării.

În ceea ce privește proiectul privind reactoarele 3 și 4, pentru lucrările de proiectare și execuție va fi lansată o licitație sau va fi o atribuire fără licitație. Dacă va fi licitație, de ce nu a fost lansată deja, având în vedere procedurile de durată? În ce măsură există posibilitatea ca lucrările să fie executate de investitorul China General Nuclear Power (CGN) după o atribuire fără licitație?

În luna mai a acestui an, am semnat Acordul Investitorilor în forma preliminară, documentul care inițiază înființarea noii companii de proiect. A fost finalizat proiectul de Act Constitutiv al societății de proiect fiind demarate consultări cu autoritățile relevante cu privire la îndeplinirea condițiilor suspensive. Prin Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor SN Nuclearelectrica SA nr. 9/27.09.2019, acționarii au aprobat extinderea datelor limită (înființarea societății de proiect, data limită pentru finalizarea negocierilor asupra acordului investitorilor etc) ca urmare a necesității calibrării activității societății de proiect la dinamica activităților întreprinse la nivel guvernamental. Estimăm că societatea de proiect se va înființa cel târziu în trimestrul I 2020.

Așa cum prevede strategia guvernamentală, obligația de a asigura încheierea unui contract de Inginerie Procurare si Constructie (IPC) revine societății de proiect, în condițiile prevazute de lege.

Ce sume au fost cheltuite din 2014 până în prezent cu toate procedurile de negociere cu China General Nuclear Power?

În această perioada au fost inregistrate două categorii de cheltuieli, aprobate de actionarii SNN: 1) cheltuieli cu servicii consultanță financiara și juridica și suport pentru negocierea acordului investitorilor (2015-2018) în sumă de 3.292.110,12 lei (fără TVA) și 2) indemnizații acordate membrilor Comisiei de negociere și Secretariatului tehnic în suma de 4.832.963 lei (sume brute).

Menționăm ca dimensionarea (numarul) membrilor comisiei de negociere a fost stabilită prin ordin al ministrului energiei. Totodată, în trimestrul IV 2018, comisia de negociere a fost desființată ca urmare a aprobării, în luna iunie 2018, a unui memorandum de guvern de continuarea a Proiectului U3-U4, negocierile fiind continuate de o comisie de negociere constituită la nivelul SNN.

Aceste negocieri tărăgănează de 5 ani, fiind pierdut mult timp pentru dezvoltarea reactoarelor 3 și 4, fără a se ajunge la o concluzie. De ce nu sunt oprite aceste negocieri pentru a fi căutate mai rapid alte soluții în privința celor două reactoare și pentru a fi eliminată această stare de incertitudine? În ce măsură mai există șanse ca China General Nuclear Power să fie investitor în acest proiect?

Dincolo de procesul de negociere în sine, specific fiecărui proiect, trebuie să ținem cont de realitate: proiectele nucleare sunt extrem de complexe, iar această complexitate necesită atenție la fiecare detaliu. În cazul proiectului Hinkley Point C, din Marea Britanie, a durat 10 ani acest proces.

Derularea acestui proiect s-a realizat și se realizează în continuare în conformitate cu strategia guvernamentală de continuare emisă de Guvernul României, prin Ministerul Energiei, în anul 2014 și în baza unor hotărâri ale acționarilor, SNN fiind parte a acestui proiect și acționând în sensul respectării deciziilor acționarilor.

Potrivit Strategiei guvernamentale, negocierile au fost derulate de Comisia de negociere pentru Proiectul Unitățile 3 și 4 CNE Cernavodă numită prin ordinul ministrului delegat pentru energie nr. 719 din data de 22 august 2014, cu modificările și completările ulterioare, sub coordonarea Comisiei Interministeriale pentru Proiectul Unitățile 3 și 4 CNE Cernavodă, numită prin decizia Prim-ministrului României nr. 254 din data de 21 august 2014, cu modificările și completările ulterioare. Activitatea comisiilor desemnate a incetat in trimestrul IV 2018.

Reiterez importanta dezvoltării de noi capacități de producție nuclearo-energetice pentru România. Am vazut recent de ce este bine să investim în noi capacități la timp. Este firesc să luăm în calcul alternative, cum ar fi construcția unui singur reactor de catre România, lucru pe care SNN îl face.

Așa cum spuneam, Nuclearelectrica ar putea să construiască, cu resurse proprii și sprijin guvernamental adecvat, un al treilea reactor la Cernavodă, însă nu și un al patrulea, întrucât nu putem susține financiar construcția a două reactoare în paralel cu retehnologizarea Unității 1.