O campanie mizerabila (de Florian Bichir)
Fundatia Sarmisegetuza din Cluj i-a cerut ieri Mitropolitului Daniel sa-si retraga candidatura „pentru a arata societatii ca Ortodoxia romaneasca este unita si nu dezbinata. In caz ca veti accepta candidatura la conducerea BOR se va ajunge la framantari tragice si scindari nedorite in Biserica noastra, asa cum s-a intamplat acum cativa ani in Bulgaria.
Asta dupa ce aceeasi fundatie ii ceruse Mitropolitului Bartolomeu Anania sa candideze.
Cotidianul „Jurnalul de Botosani” a dezvaluit ca, in nordul Moldovei, mai multe persoane care se prezentau corespondenti ai postului de radio Trinitas strangeau semnaturi pentru sustinerea unui ierarh, desi Centrul eparhial Iasi nu autorizase asa ceva.
Gardurile Mitropoliei din Iasi au fost impanzite cu afise anti-Daniel care-l prezentau drept „vandut catolicilor si masoneriei”, afise care au aparut brusc si in Bucuresti, sub patronajul unei organizatii-fantoma – Comunitatea Crestinilor Ortodocsi Practicanti.
In contrareplica, au aparut afise anti-Anania, in care i se reprosa trecutul legionar si ca ar fi fost tortionar in puscariile comuniste.
Alte organizatii, forumuri sau ligi inexistente bombardeaza redactiile si internetul cu diverse comunicate sforaitoare in care se ameninta cu schisma, cu dezastrul daca unul sau altul dintre prezumtivii candidati nu se retrag din cursa, desi abia azi se vor face nominalizarile.
Sub ochii nostri se desfasoara o campanie ordinara, de cea mai joasa speta, orchestrata nicidecum de ierarhi, ci de o mana de indivizi care se cred buricul pamantului, cei mai puri ortodocsi, salvatorii Bisericii strabune. Acestia uita insa ca Biserica nu este un partid politic sau congresul oamenilor muncii ca sa fie manipulata dupa cum cred dansii de cuviinta.
Nici nu-mi dau seama in ce calitate o fac, iar faptul ca marea lor majoritate se ascund sub anonimat spune multe.
Spre marea lor cinste, Mitropolitul Daniel si Mitropolitul Bartolomeu nu au percutat ori intretinut astfel de actiuni aberante ba, dimpotriva, le-au ignorat senioral. Mai mult, aflu ca cei doi sunt extrem de linistiti, calmi, asteptand cu seninatate votul Colegiului Electoral Bisericesc. Iar asta inseamna forta, dar si incredere in Duhul Sfant.
La aceste alegeri, comparativ cu altele, n-am vazut ierarhi irascibili sau nevricosi, speriati la gandul ca poate – vezi Doamne – nu iese si raman fara Colegi, vorba lui Caragiale.
In timp ce principalii candidati stau linistiti, altii, ca niste chibiti, fac tumbe pe margine, scot limba la lume, ameninta cu schisma. Adica isi iau ei, marii crestini, Biserica precum jucariile si isi fac alta. Sau vor spune tot ce stiu despre unul sau altul dintre candidati.
De mult n-am vazut o campanie mai murdara, jegoasa de-a dreptul. Nici macar in lumea politica n-am intalnit asa ceva, desi este cunoscuta pentru „moralitatea” de care da dovada. Cui foloseste o astfel de campanie iresponsabila, ce nu face altceva decat sa aduca deservicii Bisericii, institutie care ocupa primul loc in randul romanilor in ceea ce priveste credibilitatea. Crestinilor in niciun caz.