O decizie a lui Zelenski trimite la naționaliștii ucraineni, colaboratori ai naziștilor și autorii unor masacre împotriva polonezilor. Nemulțumire la Varșovia

Președintele ucrainean a decis să ofere uneia dintre unitățile Forțelor Armate Ucrainene numele onorific de „Eroii UPA”. UPA – Armata Insurgentă Ucraineană, care face obiectul acestei decizii, este responsabilă de comiterea unor masacre în masă împotriva populației poloneze din Volînia, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, scriu publicațiile poloneze Rzeczpospolita și Onet.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat miercuri că a oferit Centrului de Operațiuni Speciale „Nord” al Forțelor Armate ale Ucrainei numele onorific de „Eroii UPA”.

El a explicat că a făcut acest lucru „pentru a restabili tradițiile istorice ale armatei naționale și ținând seama de îndeplinirea exemplară a sarcinilor care i-au fost încredințate în cadrul apărării integrității teritoriale și a independenței Ucrainei”.

Decizia a fost anunțată pe pagina președinției ucrainene.

Decizia autorităților ucrainene a reaprins în Polonia o dezbatere care revine periodic în relațiile polono-ucrainene, stârnind critici din partea conservatorilor de la Varșovia.

În Polonia, UPA este identificată cu masacrele comise împotriva civililor

UPA este Armata Insurecţională Ucraineană, o formațiune partizană naționalistă ucraineană înființată de Organizația Naționaliștilor Ucraineni (OUN) în octombrie 1942.

Pentru unii ucraineni, UPA rămâne un simbol al luptei pentru independență împotriva Uniunii Sovietice și a celui de-al Treilea Reich.

În Polonia, însă, imaginea acesteia este cu totul diferită și marcată în mare măsură de amintirea crimelor comise împotriva civililor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, scrie publicația poloneză Rzeczpospolita.

Potrivit ziarului polonez, care citează date istorice, între 1943 și 1945, ucrainenii au comis un genocid împotriva polonezilor din Volînia și Galiția de Est. În urma acestor crime în masă, scrie Rzeczpospolita, aproximativ 100.000 de polonezi au murit.

Ucrainenii comiteau adesea crime duminica, profitând de faptul că populația poloneză se aduna în biserici. Victimele, inclusiv copiii, erau ucise cu brutalitate, printre altele cu ferăstraie și topoare, scrie ziarul polonez.

Varșovia și Kievul văd diferit rolul naționaliștilor ucraineni din timpul celui de-al Doilea Război Mondial

Un moment de apogeu al masacrelor a avut loc în iulie 1943, scrie și publicația poloneză Onet, care subliniază că autorii crimelor erau membri ai Organizației Naționaliștilor Ucraineni (OUN) – B (facțiunea Bandera) și ai Armatei Insurecţionale Ucrainene subordonate acesteia.

Polonia și Ucraina au avut de-a lungul anilor opinii diferite cu privire la activitățile OUN și UPA.

Pentru Polonia, evenimentele din Volînia au constituit un genocid, în timp ce pentru ucraineni acestea au fost rezultatul unui conflict armat simetric pentru care ambele părți erau în egală măsură responsabile.

În plus, ucrainenii percep în general OUN și UPA ca organizații antisovietice (datorită rezistenței lor postbelice față de URSS), nu antipoloneze.

Mulți istorici și cercetători contemporani vorbesc despre ideologia fascistă a organizației, despre antisemitismul ei și despre colaborarea cu naziștii.

Discursul din Ucraina face referire la ultimii ani ai războiului, când UPA a luptat împotriva armatei germane și a sovieticilor pentru o Ucraină independentă.

Reacții dure din partea conservatorilor polonezi

Anunțul președintelui Ucrainei a generat critici dure din partea dreptei poloneze în mod special.

Fostul ministru al Educației și candidat al Partidului Lege și Justiție (PiS) la funcția de prim-ministru, Przemysław Czarnek, a spus că decizia lui Zelenski „este scandaloasă”.

„Este greu să o descriem altfel decât ca o dovadă de ingratitudine extremă față de o națiune care, încă din prima zi a războiului, și-a deschis granițele pentru Ucraina. UPA este un simbol al genocidului, al uciderii brutale a femeilor, copiilor și a satelor poloneze întregi din Volînia și Polonia Mică de Est”, a scris el pe X.

La rândul său, fostul prim-ministru Leszek Miller i-a cerut președintelui Karol Nawrocki să-i retragă lui Zelenski Ordinul Vulturului Alb.

„Aceasta este o palmă peste fața fiecărui polonez ai cărui bunici, unchi și mătuși au fost măcelăriți cu topoare, furci și ferăstraie în Volînia și Galiția de Est. Este o lovitură în față adusă memoriei a mii de copii, femei și bătrâni uciși – un masacru comis în mod deliberat de UPA, cu o asemenea brutalitate încât chiar și germanii s-au simțit rău”, a scris el pe platforma X.

Ce semnifică înhumarea unui lider naționalist mort în exil

Decizia de miercuri a Kievului nu este singura de acest fel care a stârnit critici.

Cu câteva zile în urmă, autoritățile ucrainene au repatriat din Luxemburg cenușa lui Andrii Melnik, un alt lider al OUN, pentru o ceremonie de înhumare la Kiev.

Melnik a condus una dintre cele două facțiuni ale Organizației Naționaliștilor Ucraineni, inclusiv într-o perioadă de aliniere cu armata nazistă în timpul ocupației Ucrainei, care a reprezentat unul dintre cele mai sângeroase capitole ale celui de-al Doilea Război Mondial, scrie New York Times.

La Kiev, Melnik a avut parte de o gardă de onoare militară ucraineană. Președintele Volodimir Zelenski a oferit onoruri de stat complete pentru ritual.

Înainte de invazia pe scară largă a Rusiei, această ceremonie ar fi reprezentat o mișcare riscantă din partea oricărui politician ucrainean care dorea să câștige voturile vorbitorilor de limbă rusă, însă, pe parcursul războiului, ucrainenii s-au agățat și mai puternic de toate simbolurile independenței Ucrainei, iar Zelenski le-a urmat exemplul, scrie New York Times.

Criticile Israelului

Institutul israelian Yad Vashem a avertizat că reînhumarea acestuia ridică serioase semne de întrebare. Comemorarea liderului unei organizații care a colaborat cu Germania nazistă subminează memoria victimelor Holocaustului, a subliniat institutul.

Reînhumarea lui Melnik la Kiev a fost criticată și de statul israelian. Ministerul de Externe al Israelului a scris pe X că „nu este loc pentru ignorarea adevărului istoric și a memoriei victimelor ucise de naziști și colaboratorii lor”.

Jerusalem Post scrie că organizația lui Melnik a promovat o retorică antisemită, iar unii dintre membrii săi au participat la persecuția evreilor în timpul Holocaustului.

Potrivit cotidianului israelian, Melnik a încercat inițial să colaboreze cu Germania nazistă, dar a fost ulterior arestat de naziști pe măsură ce relațiile cu organizațiile naționaliste ucrainene s-au deteriorat.

Acuzațiile Rusiei

Rusia a anunțat joi că l-a convocat pe ambasadorul Luxemburgului pentru a protesta față de exhumarea rămășițelor lui Melnik, pe care Moscova l-a descris drept „colaborator nazist”.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a declarat că Moscova consideră reînhumarea de la Kiev un semn de lipsă de respect față de milioanele de victime ale Germaniei naziste.