O enigma veche de secole a fost rezolvata: Cum arata Copernicus?

O echipa de cercetatori polonezi a anuntat rezolvarea unui mister vechi de cateva secole: identificarea craniului lui Nicolaus Copernicus. Ca bonus, aceiasi cercetatori ne propun o reconstructie computerizata a fetei celebrului astronom. Despre ce este vorba? Si, mai intai, care este misterul?

Copernicus necunoscutul

Nicolaus Copernicus n-a fost totdeauna celebru. Cand a murit, in 1543, Copernicus era canonicul catedralei din Frombork, oras in care isi petrecuse cea mai mare parte a vietii. Prea putini din concetatenii sai stiau despre interesul lui pentru astronomie. La 24 mai 1543, data mortii lui Nicolaus Copernicus, cartea care avea sa-l faca celebru – De revolutionibus orbium coelestium (Despre revolutiile sferelor ceresti) – abia fusese tiparita.

Legenda spune ca Nicolaus Copernicus a ajuns sa vada, pe patul de moarte, forma tiparita a ideilor sale care aveau sa schimbe lumea. Insa povestea este probabil apocrifa. Faima lui Copernicus este in mare parte postuma, iar ideile sale incep sa castige adepti abia la sfarsitul secolului al XVI-lea.

Asa se explica, probabil, de ce mormantul lui Copernicus n-a fost identificat in nici un fel. Ca toti predecesorii sai, canonicul catedralei din Frombork a fost inmormantat in biserica, insa sub identitatea cunoscuta de concetatenii sai, acea de om al bisericii. Si fara vreo inscriptie care sa identifice piatra funerara.

In cautarea mormantului lui Copernicus

Cand, cu cativa ani in urma, arheologii polonezi au inceput sa caute mormantul lui Copernicus, ei se gaseau in fata unei situatii paradoxale. Pe de-o parte, aria de cautare era, in principiu, destul de mica: sub dalele de marmura ale catedralei din Frombork. Pe de alta parte, asta semana putin cu cautarea acului in carul cu fan, in conditiile in care catedrala era loc de ingropaciune de peste 600 de ani.

Cercetarile s-au restrans considerabil atunci cand un istoric specialist in viata lui Copernicus a formulat o teorie conform careia careia mormantul trebuie cautat in dreptul unui anumit altar secundar din catedrala. Teoria se baza pe faptul ca, in mod traditional, canonicii catedralei din Frombork erau ingropati in dreptul altarului de care « raspundeau » in timpul vietii.

Asa a inceput cercetarea arheologica, ca o incercare de a testa aceasta teorie. In dreptul altarului respectiv s-au gasit destule morminte. Munca de identificare a scheletelor a durat cativa ani. Cercetatorii au fost insa norocosi. Doar unul din scheletele gasite se potrivea ca varsta (in secolul XVI putini oameni ajungeau sa traiasca 70 de ani). Era insa acesta scheletul lui Copernicus? Cum se putea demonstra acest lucru ?

Reconstructia computerizata a craniului

Primul pas a fost o reconstructie computerizata a craniului astfel descoperit. Aici echipa de cercetatori condusa de Jerzy Gassowsky a avut din nou noroc: a gasit o interesanta cicatrice pe orbita dreapta a craniului. O cicatrice destul de adanca, urma unei rani destul de serioase. Ei bine, unul dintre portretele de epoca ale lui Copernicus are o astfel de cicatrice pe tampla dreapta.

Era aceasta o identificare suficienta? Evident ca nu. Pasul urmator a fost facut folosind tehnici de identificare a ADN-ului. A fost identificat ADN-ul craniului si comparat cu cel obtinut din doua fire de par descoperite intr-o carte: o carte aflata in prezent in Suedia, la Universitatea din Uppsala, si despre care se stie ca ar fi apartinut lui Copernicus. Ei bine, cercetatorii sustin ca cele doua probe de ADN se potrivesc perfect si ca, astfel, enigma ar fi fost solutionata.