O executie de onoare (de Doru Buscu)

Un mitocan cu burta, cu stagiul de obraznicie absolvit in PRM si pus la punct cu ultimele injuraturi de mama este tot ceea ce a gasit mai bun Partidul Democrat pentru functia de director la Apele Romane.

Aurel Pana este un exemplar strasnic din fauna prospera a semi-anonimilor de linia a doua, pititi in posturi fara rasunet, dar cu frumos potential de capatuiala.

Faptele lui esentiale se pierd in trecutul apropiat cind, nu mai departe de saptamina trecuta, devenea eroul unei dezvaluiri in „Cotidianul“. Ca mai-mare peste Apele Romane, Aurel Pana a decis sa apere de inundatii cu 40.000.000 de euro un loc pe care viiturile nu l-au mai luat in calcul de la primul stat unitar dac incoace.

Zona Snagov, aceasta Vale a Regilor mioritici, unde tutankamonii ultimelor trei decenii si-au inaltat pe malul lacului piramidele si sarcofagele bunastarii de weekend, avea insa nevoie de amenajari de lux, cum ar fi consolidarea malului si exterminarea stufului.

Banii au fost alocati prin includerea rivierei de cinci stele in programul „Prevenirea catastrofelor naturale generate de inundatii si poluare a aerului“.

Si, desi un mic batalion de experti si-a facut cruci de specialitate cind a auzit de inundatii la Snagov, directorul Pana s-a labartat pe intregul sau bagaj de cunostinte, s-a umflat in toate penele functiei si a declarat ca puhoaiele pindesc la cotitura si milioanele trebuie facute praf.

Poate ca suficienta raspunsului a avut o baza stiintifica: de proiectare s-a ocupat celebrissima Aquaproiect, firma care a demonstrat in Banat ce inundatii spectaculoase poti obtine daca stii sa construiesti fara licitatie digul potrivit.

Dar sa-l exprimi pe Aurel Pana doar prin competenta profesionala si anatomie supraponderala inseamna sa-i frustrezi pe contemporanii lui.

Limbajul, vorbele prin care el se face cunoscut semenilor sint acele trasaturi maiastre de condei care-i desavirsesc portretul: „Esti un cacat de ziarista! Va dau bani, sinteti slugile mele, din moment ce va dau bani de publicitate! O sa am grija sa nu mai publici niciodata, ba, auzi? Sa scrii in ziarul de miine ca esti o dobitoaca, ca de nu, ai sa vezi tu! Vezi ca sint cu ochii pe voi, auzi tu?“.

Aceste cuvinte au iesit din gura directorului Pana si au fost destinate Antoanetei Etves, autoarea articolului despre Snagov publicat de „Cotidianul“. Pentru amatorii de senzatii tari am o veste proasta: cele mai savuroase fraze ale directorului nu pot vedea lumina tiparului fiindca avem si cititori sub 18 ani.

Astazi, incepind cu ora 10.00, fortati de deranjul cauzat in presa, mai-marii pe linie politica l-au convocat pe Aurel la o judecata interna, de partid. Ziua incepe greu pentru ambele parti, fiindca birjarul de azi e, intr-un fel, salvatorul de ieri al partidului.

In 2004, Aurel Pana umplea cu trupul sau bine hranit scaunul de senator PD. Dar, cu un clipit smecheresc din ochi, Vadim i-a intepenit in git doctrina social-democrata, si senatorul PD Pana a devenit senatorul Pana de la PRM.

Partidul tradat n-a avut insa vreme sa-si spumege furia, fiindca senatorul Pana de la PRM a tradat rapid in sens invers, redevenind Pana de la PD, la timp pentru a salva dizolvarea grupului parlamentar democrat. Topaiala de colo-colo si piruetele i-au fost repede iertate: s-a stabilit ca, dupa standardele lui Basescu, Aurel a tradat bine.

Acum, pedistii stau inghesuiti intr-un sandvis al dublei morale. Intr-o ureche le sopteste recunostinta pentru confratele-problema, iar in cealalta le rasuna indemnul lui Basescu la Congres: „Incepeti cu ai nostri“. Presedintelui Boc, aceasta Minerva scunda, cu ochelari, nascuta din capul unui Jupiter chel si plecat cu treaba la Cotroceni, trebuie ca-i tremura serios mina pe palos.

Si Sulfinei Barbu, ministrul Mediului, cea care a declarat ca mentine programul contra inundatiilor pentru a salva flora si fauna Snagovului, ii tremura stiloul pe destituire, cu toate ca o executie e in logica faptelor, a bunului-simt si a vitejiei proclamate in decembrie de marinar.

Capul lui Pana, oferit pe un platou aurit presei, tarii si lui Basescu poate insemna primele procente curate in sondajul simpatiei. Ba si o sinucidere ar fi suficienta: o demisie de onoare, un harakiri de constiinta, un seppuku dimbovitean care sa stearga rusinea clasicelor musamalizari.

E o situatie de manual, in care avem promisiunea electorala, avem pedeapsa anuntata, avem faptele si avem vinovatul. Un moment cum nu se poate mai potrivit pentru ca PD sa-si evalueze caracterul si sa-si masoare distanta dintre vorbe si palavre. Pentru un partid care a facut mereu galagie pe tema masurilor radicale, un esafod pentru Pana e un noroc picat din cer.

Si un moment excelent pentru a demonstra partea luminoasa a unei executii.