O femeie din nouă va primi diagnostic de cancer la sân. Dr. Andreea Crăciunescu, oncolog Regina Maria: „Cancerul mamar nu mai este o sentință. Este o provocare ce poate fi învinsă”
Multe dintre tipurile de cancer mamar pot fi tratate cu terapii noi, foarte eficiente, care nu doar că prelungesc viața pacienților, dar le asigură și o calitate foarte bună a ei. Cu o condiție: cancerul să fie depistat într-un stadiu cât mai precoce. Din păcate, în România, cancerul de sân continuă să fie diagnosticat în stadii avansate, atrage atenția dr. Andreea Crăciunescu, medic specialist Oncologie medicală în cadrul Ponderas Academic Hospital, parte a rețelei Regina Maria. Medicul explică rolul diagnosticului precoce, al testelor genetice în personalizarea tratamentului, precum și care sunt beneficiile echipelor medicale multidisciplinare pentru pacienți.
O femeie din nouă va primi, de-a lungul vieții, diagnosticul de cancer de sân, informează Institutul Național de Sănătate Publică, în contextul lunii octombrie, marcată în fiecare an ca fiind luna internațională de conștientizare a acestui tip de cancer. Dintre toate cazurile de cancer sân, peste 11% sunt diagnosticate în Europa, la femei cu vârsta sub 44 de ani, 54% la femei cu vârsta între 45 și 69 de ani, iar restul, la femei peste această vârstă, potrivit sursei anterior citate.
„Este o cifră îngrijorătoare. Faptul că o femeie din nouă va primi de-a lungul vieții acest diagnostic arată că vorbim despre o boală extrem de frecventă, care nu mai este o raritate, ci o realitate ce poate afecta oricare familie. În Europa, proporția cazurilor la femei tinere – peste 11% sub 44 de ani – este semnificativă, mai ales pentru că în această categorie de vârstă boala poate fi mai agresivă”, comentează dr. Andreea Crăciunescu, medic specialist în Oncologie medicală.
Totuși, adaugă specialistul, odată cu progresele medicinei și cu programele de screening, cancerul de sân depistat precoce are șanse foarte mari de vindecare: „Cu alte cuvinte, aceste cifre trebuie să ne facă mai conștienți, nu mai speriați: cu cât ne prezentăm mai devreme la control, cu atât cresc șansele de succes ale tratamentului”.
Patru subtipuri tumorale de cancer mamar
Ce este important de știut este că nu toate cancerele de sân sunt la fel și că evoluția bolii poate fi foarte diferită de la o persoană la alta, punctează dr. Andreea Crăciunescu: „Astăzi, medicina modernă nu mai vorbește doar despre «cancer la sân» în general, ci despre tipuri distincte de cancer mamar, fiecare cu propriile caracteristici și tratamente. Această diferențiere se face în funcție de anumiți «markeri» – proteine sau receptori care pot fi identificați în celulele tumorale. Ei arată medicilor cum se comportă boala și ce tratament are cele mai mari șanse de succes”, explică Dr. Crăciunescu.
În funcție de caracteristicile anatomo-patologice, cât și imunohistochimice furnizate de medicul anatomopatolog, cancerul mamar poate fi împărțit în patru subtipuri tumorale, cu prognostic și tratament diferit: Luminal A, Luminal B, HER2 pozitiv și triplu negativ. „Fiecare are un prognostic diferit, ceea ce înseamnă că șansele de vindecare și durata de supraviețuire pot varia semnificativ. De exemplu, formele Luminal A și B sunt cele mai frecvente și răspund bine la tratamentele hormonale, mai ales dacă sunt descoperite în stadii incipiente. Cancerul HER2-pozitiv, considerat odinioară foarte agresiv, a devenit mult mai controlabil datorită terapiilor țintite moderne, precum trastuzumab, pertuzumab sau trastuzumab-deruxtecan. În schimb, tipul triplu negativ rămâne cel mai dificil de tratat, deoarece nu are acei receptori asupra cărora să poată acționa medicamentele țintite”, subliniază medicul oncolog.
Cu toate acestea, și în cazul acestui ultim tip s-au făcut progrese: „Imunoterapia și descoperirea mutațiilor genetice, precum BRCA, dar și a unor biomarkeri, de exemplu PD-L1- care permite utilizarea imunoterapiei (un tratament inovator ce activează sistemul imunitar al organismului pentru a lupta cu celulele canceroase), toate aceste descoperiri oferă noi speranțe pacienților”.
Diagnosticul precoce, cea mai importantă armă contra cancerului de sân
Din fericire, în ultimii ani, cercetarea în oncologie a avansat spectaculos. „Astăzi, nu mai vorbim doar despre tratamente care «atacă» boala, ci despre terapii personalizate, adaptate fiecărui pacient în funcție de profilul său genetic și biologic. Acest mod de a trata cancerul mamar a schimbat radical șansele de supraviețuire și calitatea vieții femeilor diagnosticate.
Cancerul mamar rămâne o provocare majoră pentru sistemele de sănătate, dar este totodată un exemplu al progresului științific și al speranței. Diagnosticul precoce, accesul la tratamente moderne și informarea corectă a populației sunt armele principale în lupta cu această boală. Indiferent de tipul de cancer mamar, diagnosticul precoce rămâne cea mai importantă armă”, subliniază dr. Crăciunescu.
Dar, la fel de importantă este și informarea: „Femeile trebuie să știe că frica nu salvează vieți, astfel un control la timp, o discuție cu medicul specialist, o investigație efectuată la momentul potrivit pot face diferența în lupta cu această boală. Cancerul mamar nu mai este o sentință. Este o provocare care, cu ajutorul științei, al medicilor și al curajului fiecărei femei, poate fi învinsă”.
Testele genetice și biomarkerii, busola medicinei moderne în oncologie
În cazul oricărei boli, dar mai cu seamă în cazul unui diagnostic oncologic, tratamentul personalizat, adaptat particularităților fiecărei tumori influențează fără doar și poate succesul unei terapii. „În ultimul deceniu, oncologia a trecut printr-o transformare profundă, trecând de la abordări standardizate, aplicate în mod similar tuturor pacienților, la o medicină personalizată, adaptată particularităților fiecărei tumori. Această schimbare majoră a fost posibilă datorită dezvoltării testelor genetice și identificării biomarkerilor, care au devenit instrumente esențiale în diagnosticul și tratamentul cancerului”, mai spune dr. Andreea Crăciunescu.
Testele genetice analizează ADN-ul tumoral pentru a identifica mutații, fuziuni sau alte modificări moleculare ce pot determina comportamentul celulelor canceroase. Biomarkerii sunt „semnături biologice” – markeri moleculari, proteici sau celulari – care oferă informații despre agresivitatea bolii, șansele de răspuns la un tratament sau riscul de recidivă.
„În trecut, tratamentul cancerului se baza în principal pe chimioterapie și radioterapie, administrate uniform majorității pacienților, cu beneficii limitate și toxicități considerabile. Astăzi, prin testele genetice, medicul poate identifica particularitățile unice ale tumorii și poate recomanda terapii țintite, imunoterapii sau combinații personalizate, mult mai eficiente și cu efecte secundare reduse. Luând ca exemplu cancerul de sân, tratamentul poate fi personalizat în funcţie de caracteristicile tumorii. Acest aspect implică identificarea unor elemente în funcţie de care se stabileşte tratamentul pacientului. Astfel că atunci când identificăm prezența receptorilor estrogenici și progesteronici înseamnă că medicul oncolog poate folosi tratamente hormonale specifice pentru a opri creşterea tumorală”, explică medicul oncolog.
Un alt element important îl reprezintă expresia markerului HER2: „Atunci când este identificat la nivel înalt înseamnă că acea tumoră răspunde la tratamentul țintit antiHer (ex. Trastuzumab, Pertuzumab). Iar aceste tratamente trebuie oferite datorită beneficiului adus în ceea ce privește supraviețuirea pacientelor. Alți factori importanți în decizia terapeutică sunt expresia PD-L1 și mutațiile la nivelul genei BRCA, în special pentru subtipul cancerului mamar «triplu negativ», deoarece prezența sau absența lor reprezintă un factor decizional în ceea ce privește tratamentul imunoterapic, respectiv tratamentul țintit cu inhibitori PARP”.
5-10% din cancerele de sân au o cauză genetică
În cancerul de sân, aproximativ 5–10% din tipuri au o cauză genetică clară, adică sunt determinate de mutații moștenite în gene precum BRCA1, BRCA2, TP53 sau PALB2. „Aceste femei au un risc mult mai mare de a dezvolta boala pe parcursul vieții, de cele mai multe ori chiar la vârste tinere, și pot avea forme mai agresive. Există și alte gene precum CHEK2, ATM sau PTEN a căror alterare crește semnificativ riscul de a dezvolta cancer de sân, uneori și de ovar. De aceea, testarea genetică este esențială nu doar pentru ele, ci și pentru rudele lor – pentru că identificarea unei mutații permite luarea unor măsuri preventive (controale mai frecvente, imagistică specializată, tratamente preventive sau intervenții chirurgicale profilactice). Toate aceste testări aduc multiple beneficii pentru pacient și anume: tratament mai eficient și mai bine direcționat, reducerea riscului de a administra terapii inutile, posibilitatea de a accesa terapii inovatoare, disponibile în studii clinice internaționale, prognostic mai bun și, în multe cazuri, o calitate a vieții net superioară”, atrage atenția dr. Crăciunescu.
Avantajele terapiilor personalizate
Personalizarea tratamentului ține cont și de starea pacientului, vârsta acestuia: „Pentru că, de cele mai multe ori, este nevoie de ajustarea dozelor pentru pacienții în vârstă, în funcție și de comorbidităţi (ce alte afecţiuni mai are pacientul, în afară de cancerul care trebuie tratat). Toate aceste elemente au un impact major asupra strategiei terapeutice finale care este recomandată pacientului”.
Avantajele tratamentelor personalizate țin, în primul rând, de toxicitate. Această toxicitate este de multe ori redusă comparativ cu terapiile standard, respectiv cu chimioterapia sau radioterapia. În al doilea rând, avantajele vizează eficiența. Fiind un tratament țintit pe caracteristicile tumorii are șanse mai mari de a încetini evoluția cancerului pe termen lung. „De asemenea, durata tratamentului este în strânsă legătură cu stadiul bolii și momentul în care acest tratament este aplicat. De exemplu, în cazul cancerului mamar Her2 pozitiv, după intervenția chirurgicală administrăm tratamentul pe o perioadă de 12 luni. În schimb, pentru același tip de cancer, însă într-un stadiu metastatic, îl administrăm pe o durată nedefinită, de exemplu până la progresia bolii sau până la apariția unor reacții adverse prea puternice”, explică medicul oncolog.
Deși testarea genetică este esențială, accesul pacienților la aceste analize nu este încă uniform. Costurile ridicate, lipsa centrelor specializate sau a unor protocoale unitare pot întârzia diagnosticul și alegerea terapiei optime. „În plus, ritmul accelerat al descoperirilor științifice face necesară o actualizare permanentă a ghidurilor medicale și a infrastructurii de diagnostic. Testele genetice și biomarkerii reprezintă «busola» medicinei moderne în oncologie. Ei ghidează medicii către terapia potrivită, pentru pacientul potrivit, la momentul potrivit. Personalizarea tratamentului nu este doar un concept teoretic, ci o realitate care schimbă vieți și oferă speranță acolo unde, în urmă cu câțiva ani, opțiunile erau limitate”, sintetizează medicul.
„Fiecare zi contează”
În lupta împotriva cancerului, fiecare zi contează, atrage atenția dr. Crăciunescu: „Numeroase studii internaționale arată că timpul scurt de la diagnostic până la inițierea tratamentului influențează direct șansele de supraviețuire și calitatea vieții pacienților. În contextul unei boli oncologice complexe, rolul unei echipe multidisciplinare devine esențial”.
O echipă multidisciplinară reunește specialiști din diferite domenii medicale – oncologi, chirurgi, radioterapeuți, imagiști, anatomopatologi, geneticieni, nutriționiști, psihologi – care analizează împreună cazul fiecărui pacient. Această abordare integrată permite stabilirea unui plan terapeutic personalizat, care ține cont de tipul tumorii, stadiul bolii, profilul molecular, dar și de nevoile individuale ale pacientului.
„De ce este important timpul? Pentru că evoluția bolii diferă în funcție de localizarea tumorii și de caracteristicile acesteia, de stadiul bolii la diagnostic. Practic, unele tumori pot progresa rapid, iar o întârziere de câteva săptămâni poate face diferența între o intervenție curativă și una doar paliativă. De asemenea, accesul la tratamentele moderne are un rol important, iar o decizie promptă, luată într-un cadru multidisciplinar, deschide calea către terapii inovatoare sau studii clinice disponibile doar într-o anumită fereastră de timp. Nu în ultimul rând, reduce anxietatea pacientului – așteptarea îndelungată amplifică stresul psihologic al pacientului și al familiei. Un plan clar, comunicat rapid, aduce siguranță și încredere”, explică medicul beneficiile diagnosticului și tratamentului oferit de echipele multidisciplinare.
Strategia terapeutică, stabilită în Tumor Borad
Aceste echipe multidisciplinare se întrunesc în cadrul așa-numitelor Tumor Board-uri – comisii oncologice multidisciplinare – unde este luat în discuție fiecare caz în parte.
„Tumor-boardul este o ședință periodică în care medici din mai multe specialități – oncologi medicali, chirurgi, radioterapeuți, anatomopatologi, imagiști, geneticieni, dar și psihologi sau nutriționiști – discută cazurile oncologice. Scopul este stabilirea celei mai bune strategii terapeutice pentru fiecare pacient, ținând cont de particularitățile bolii și de nevoile individuale ale acestuia. Practic, comisia oncologică reprezintă un nivel superior de procesare a informației, fiind practic o discuție între mai mulți medici de specialități diferite, dar relevante pentru patologia discutată, ce are ca scop identificarea celor mai bune soluții pentru fiecare pacient”, explică dr. Crăciunescu.
Pe lângă stabilirea unei conduite terapeutice corecte, un alt scop al comisiei îl reprezintă implementarea recomandărilor într-un timp mai scurt deoarece medicii participanți reprezintă de cele mai multe ori și echipa medicală a pacientului, astfel că toți acționează în timp real la implementarea soluției decise.
Dr. Crăciunescu: „Pentru a fi eficientă, comisia multidisciplinară trebuie să îndeplinească mai mulți factori: accesibilitatea tuturor participanților la întregul dosar medical al pacientului (de ex. antecedentele personale patologice, starea generală a acestuia, examenele imagistice efectuate până în prezent, rezultatul histopatologic, analize de sânge, precum și alte consulturi conexe relevante pentru patologia acestuia) dar și capacitatea participanților de a colabora bine împreună și de a schimba păreri terapeutice. Și nu în ultimul rând, capacitatea de a ajunge la un consens când cazul discutat nu este un caz tipic. Scopul final al acestei întâlniri multidisciplinare este salvarea sau prelungirea vieții pacientului printr-o decizie de calitate superioară, implementată într-un timp mai scurt”.
Practic, comisia multidisciplinară integrează expertiza mai multor specialități, evitând decizii izolate, permite interpretarea rapidă și corectă a rezultatelor de imagistică și anatomie patologică, asigură corelarea testelor genetice și a biomarkerilor cu cele mai noi opțiuni terapeutice și nu în ultimul rând favorizează o comunicare eficientă între pacient și medici, eliminând traseele complicate și redundante.
Tumor Board-ul reprezintă coloana vertebrală a medicinei personalizate în oncologie, crede dr. Crăciunescu: „Este locul unde experiența, știința și empatia se întâlnesc pentru a decide, împreună, cea mai bună cale pentru pacient. Prin consolidarea acestui model și prin asigurarea accesului tuturor pacienților la el, putem vorbi cu adevărat despre o oncologie modernă, eficientă și centrată pe pacient”.
Comunicarea, cheia în ghidarea pacientului
Pentru orice om, un diagnostic de cancer este un moment de cumpănă, însoțit de teamă, incertitudine și întrebări fără răspuns. În acest context, relația dintre medic și pacient devine la fel de importantă ca și tratamentul în sine, remarcă dr. Crăciunescu: „O comunicare deschisă, empatică și clară poate influența pozitiv evoluția bolii, calitatea vieții și chiar rezultatele terapeutice. Comunicarea medic-pacient este un pilon important deoarece are rolul de a reduce anxietatea – un pacient care primește explicații clare despre boala și opțiunile de tratament are mai puțină teamă și se simte mai în siguranță. Tot printr-o comunicare deschisă și sinceră putem crește aderența la tratament a pacienților care, înțelegând scopul și efectele secundare ale terapiei, sunt mai motivați să respecte indicațiile medicale”.
Nu în ultimul rând, o bună comunicare permite pacientului să fie partener activ în luarea deciziilor, alegând împreună cu medicul calea terapeutică cea mai potrivită. „Totodată, comunicarea ajută și la îmbunătățirea calității vieții, deoarece o relație bazată pe încredere încurajează pacienții să discute și despre aspectele emoționale, sociale sau practice ale bolii, care au un impact major asupra stării generale”, mai spune medicul oncolog.
Iar această comunicare medic-pacient presupune obligatoriu un limbaj accesibil deoarece pacientul trebuie să priceapă atât diagnosticul, cât și opțiunile terapeutice pe care le are. „Este nevoie de ascultare – medicul trebuie să acorde timp pentru întrebări și să valideze emoțiile pacientului – de transparență -prezentarea beneficiilor și a limitărilor tratamentului, fără promisiuni nerealiste, dar cu menținerea speranței – si nu în ultimul rând empatie – aceasta înseamnă a arăta grijă, respect și deschidere față de nevoile individuale ale pacientului”, consideră medicul oncolog.
Comunicarea deschisă și clară este cheia în ghidarea pacientului. „De exemplu, un pacient diagnosticat cu cancer de sân sau orice alt tip de cancer poate primi mai multe opțiuni de tratament – chirurgie, radioterapie, imunoterapie sau terapii țintite. Fără o comunicare clară, alegerea devine copleșitoare. Atunci când medicul explică pe rând fiecare opțiune, avantajele și riscurile, pacientul înțelege mai bine parcursul și se simte parte activă în lupta cu boala. Sistemul medical, adesea supraîncărcat, lasă puțin timp pentru dialog. Totuși, comunicarea nu ar trebui să fie considerată un «lux», ci o componentă esențială a actului medical. Comunicarea medic – pacient nu este doar un gest de politețe sau empatie, ci un «tratament» complementar, cu efecte directe asupra succesului terapeutic. O relație bazată pe încredere, deschidere și respect transformă experiența oncologică într-un drum parcurs împreună, nu într-o luptă dusă singur”, atrage atenția dr. Andreea Crăciunescu.
Un gând pentru toate femeile
Din păcate, în România, majoritatea cazurilor de cancer de sân sunt încă diagnosticate în stadii avansate. „Asta înseamnă că tumorile sunt deja mari sau s-au extins la ganglioni ori la alte organe atunci când femeia ajunge la medic. Cauzele sunt multiple: lipsa unui program național de screening eficient, accesul inegal la servicii medicale, teama de diagnostic, dar și un grad insuficient de educație medicală în rândul populației”, consideră medicul oncolog.
În majoritatea țărilor europene, femeile peste 50 de ani sunt chemate periodic la mamografie gratuită. „La noi, asemenea programe există doar local sau pilot, ceea ce face ca depistarea precoce să depindă de inițiativa personală a fiecărei femei. De asemenea, acest aspect ține și de bariere geografice și de infrastructură, deoarece în zone rurale sau în județe mai puțin dezvoltate este mai greu accesul la echipamente moderne sau medici specializați imagistic”, mai spune dr. Crăciunescu.
Un alt aspect important este frica, stigmatul și nu în ultimul rând costurile implicate, chiar dacă unele servicii sunt decontate, de multe ori implică deplasare în alt oraș sau județ.
„Dacă ar fi să fac o recomandare tuturor femeilor care citesc acest articol aceasta ar fi una simplă, dar esențială: fiecare femeie să meargă anual la un consult senologic; să efectueze o ecografie mamară (după 20–25 de ani) sau mamografie (după 40–45 de ani, mai devreme dacă există istoric familial); să efectueze autopalpare lunară și să nu ignore nici cea mai mică modificare apărută la nivelul sânului. Cu cât diagnosticul este pus mai devreme, cu atât tratamentul este mai blând, mai eficient și șansele de vindecare sunt foarte mari”, conchide medicul oncolog.
Articol susținut de Regina Maria