O fotografie de familie (de Alexandru Lazescu)
Privesc o fotografie care descrie mai bine decit orice analiza politica sofisticata realitatea politica autohtona a momentului: in spatele lui Bogdan Olteanu, presedintele liberal al Camerei Deputatilor,care afiseaza o mina preocupat ginditoare, se aliniaza in ordine la un sfat ad hoc Puiu Hasoti, Nicolae Vacaroiu, Vadim Tudor si Dan Claudiu Tanasescu (va mai amintiti, senatorul PRM care a votat de doua ori la motiunea anti-Macovei si care evident nu a patit nimic !).
Strins uniti, umar la umar, solidari in demersul de eliminare a presedintelui de scena politica romaneasca.
Dar asta e doar sectiunea politica a armatei puse in miscare in acest scop. Cimpul de batalie se extinde evident si in peisajul mass media.
De la consumarea votului de suspendare a presedintelui Basescu consemnat in Parlament tot felul de politicieni din patrulaterul PNL – PSD – PC – PRM, cu sustinere ferma dar discreta si de la UDMR, fini analisti si comentatori, mari lideri de opinie s-au ingramadit pe micile ecrane pentru pentru a demasca in mod ironic, bascalios, martial – taios, dupa caz, ca l-au prins pe impricinat ca nu joaca dupa reguli.
“A spus ca isi da demisia in cinci minute si uite ca nu a facut-o !” constata satisfacut Dan Voiculescu vizibil multumit de rezultatul votului. “Il stiu bine pe Traian Basescu; nu are cuvint !” declama sententios joi si Cornel Nistorescu, in deplin acord cu Bogdan Olteanu care declarase anterior ceva asemanator.
Ieri “Adevarul” a iesit de altfel cu un titlu mare de prima pagina in care aparea mare numele Razgindescu, o trimitere clara la acelasi lucru. E semnul unei presiuni atent, minutios, corelate si directionate ca mesaj.
Majoritatea celor perindati strategic pe micile ecrane joi constatau cu mare ingrijorare ca Traian Basescu nu are onoare si nu joaca dupa reguli.
Marile probleme in dezbatere nu erau faptul ca Parlamentul a decis suspendarea presedintelui in mod legal dar nelegitim, din moment ce Curtea Constitutionala nu descoperise nici o incalcare a legii fundamentale de catre seful statului, si nici ca prin vocea Renatei Weber (!?) adversarii sai anuntau public ca pregatesc modificari ale
legii electorale care sa interzica participarea presedintelui la posibilele alegeri prezidentiale anticipate ci ca el ezita sa se grabeasca cu demisia in noile conditii sau ca a fost oprita circulatia in Piata Universitatii timp de jumatate de ora in timpul participarii lui Traian Basescu la mitingul de acolo.
De altfel noul ministru de interne s-a si grabit, vigilent, sa amendeze SPP-ul pentru ultima “fapta grava”.
Cu alte cuvinte un cor consistent de voci publice, in frunte cu premierul care si el s-a grabit nu doar sa-i ceara presedintelui sa-si dea repede demisia ci sa si constate sententios ca el nu ar mai avea dreptul moral sa participe la eventualele alegeri anticipate, s-au grabit sa-i solicite in consens lui Traian Basescu sa nu se abata cu
nici un milimetru de la reguli in conditiile in care toti adversarii sai nu fac de citeva luni de zile nimic altceva decit sa-l faulteze pe la spate si sa-l lucreze in culise.
Jonglind dezarmant cu argumentele cei care ii gaseau toate justificarile de pe pamint lui Calin Popescu Tariceanu atunci cind acesta a revenit asupra deciziei de a demisiona in vara anului 2005 se grabesc acum sa-l infiereze pe presedintele suspendat pentru ca amina o decizie in acest sens stiind foarte bine ca in culise se pregateste blocarea participarii sale la alegeri.
Evident, daca el va decide sa ramina in procedura de referendum pentru a valida sau infirma suspendarea, cu risc minim de a pierde, vom asista la o avalansa de acuze care sa scoata in evidenta faptul ca a mintit atunci cind a anuntat ca demisioneaza in cinci minute din momentul in care este suspendat.
E vorba de o miscare abila. Daca reusesc sa compromita incercarea lui Traian Basescu de a provoca alegeri prezidentiale anticipate liderii partidelor care i se opun scapa de umilinta unor infringeri umilitoare la urne cu beneficiul suplimentar al erodarii credibilitatii sale.
Cam de asta vom avea parte in continuare.
S-a pus in miscare o uriasa masinarie mediatica de dezinformare dirijata strategic de la Palatul Victoria de consultantii premierului, Finkelstein venit de peste ocean si Dan Andronic – ultimul fiind fostul sfatuitotul electoral si al lui Adrian Nastase.
In hora s-au prins deja personaje din cele mai diverse reunite fie din interes financiar fie din antipatie in “armada” anti-Basescu.
Atacurile dezlantuite impotriva acestuia vor fi cu atit mai devastatoare cu cit vor beneficia de largul concurs al tututor structurilor institutionale care sint in prezent cu siguranta intimidate de faptul ca adversarii presedintelui suspendat controleaza toate pirghiile de putere din stat.
E in mod sigur o lupta inegala cu cel comparat cu mare ingrijorare doar cu putin timp in urma cu dictatitul Lukashenko din Belarus. Asistam la o tragicomedie de proportii a carei miza si semnificatie nu este sesizata pe de-antregul de multa lume.
Unii sint inca orbiti de antipatia fata de Traian Basescu, alimentata, e drept, de gesturi si declaratii discutabile ale acestuia. Cei in cauza risca insa sa nu vada padurea din cauza copacilor. Au in fata imaginea slefuit distinsa a premierului si risca sa se lase pacaliti de impresia ca alternativa la Traian Basescu e la urma urmei acceptabila.
Ei nu par sa inteleaga ca nu e vorba decit poza unui premier de carton, care va fi trimis la plimbare imediat ce nu va mai fi de folos. Pentru a intelege mai bine ce se urmeaza sa se intimple in final ar trebui sa se uite in fundal, unde daca ar privi cu atentie ar putea deslusi rinjetul satisfacut al trioului Iliescu – Vadim – Voiculescu.