O misiune a FMI condusă de Jaewoo Lee începe marți la București. Va discuta, printre altele, despre măsurile de reducere a deficitul bugetar din acest an

​​Fondul Monetar Internațional (FMI) începe o misiune în care va discuta cu autoritățile române despre deficitul bugetar din acest an, perspectivele macroeconomice, planurile bugetului pe 2019 și progresul privind reformele structurale. Aceasta va fi în țară până lunea viitoare. De asemenea, vizita servește ca o pregătire în privința misiunii de consultare pe tema Articolului IV, care va avea loc la începtul anului viitor.

„Echipa Fondului va evalua dezvoltările economice și sociale recente, va actualiza perspectivele macroeconomice și va discuta planurile bugetului pe 2019. Vizita va servi și ca o pregătire în privința misiunii de consultare pe tema Articolului IV pe 2019, care va avea loc la începutul anului viitor”, a declarat Alejandro Hajdenberg, reprezentant rezident al instituției internaționale pentru România și Bulgaria, potrivit unui comunicat de presă.

Marțea trecută, Alejandro Hajdenberg a spus că pentru anul acesta FMI se așteaptă la o creștere economică de 4%, relativ mică comparativ cu ce am văzut anul trecut.

„În ceea ce privește deficitul de cont curent, a fost o mare deteriorare anul trecut, dar credem că va rămâne stabil pe termen mediu. Pentru acest an previzionăm un deficit bugetar de 3,6% din PIB, peste targetul de 3% din PIB”, a spus oficialul FMI, într-o conferință organizată de Business Review.

El a precizat că deficitul bugetar din acest an va fi unul dintre subiectele care va fi atins în timpul misiunii, respectiv să evalueze măsurile care vor duce deficitul sub 3%.

„Proiecțiile noastre sunt făcute pe policile care vor urma. Așadar, pentru anul viitor vedem, de asemenea, un deficit de peste 3% din PIB. Așa cum am mai spus, vom discuta acest lucru în săptămânile care vor urma în contextul pregătirii bugetului pe anul viitor”, a mai arătat Hajdenberg.

Un aspect al economiei României în ultimi ani l-a reprezentat marea relaxare fiscală, iar deficitul fiscal în 2017 a fost al doilea cel mai mare din UE, fiind cea mai mare deteriorare din ultimii trei ani, consideră reprezentantul FMI.

„Mai vedem o deteriorare a compoziției bugetului, adică o creștere a cheltuielilor cu pensiile și salariile. Au crescut semnificativ în ultimii anii. Deteriorarea este prociclică, însemnând că deficitul fiscal a crescut când economia a crescut destul de mult, ceea ce este de obicei diferit de cum te-ai aștepta. De obicei, când economia crește puternic, situația fiscală se îmbunătățește. Am văzut un declin în veniturile fiscale, în România. Am văzut tăieri de taxe, în special TVA, dar și alte taxe au fost reduse. Reflectă unele ineficiențe în colectarea veniturilor. Investițiile publice care sunt necesare pentru a susține creșterea puternică pe mediu a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 15 ani, de 3,2% din PIB anul trecut”, a spus Hajdenberg.

Potrivit acestuia, România a construit buffer-uri mari în urma crizei financiare.

„Când timpurile sunt bune, este momentul să te pregătești pentru momentele când timpurile nu mai sunt bune. Aceasta este cheia evaluării noastre, să protejăm aceste buffer-uri când timpurile nu mai sunt așa de bune. Noi vedem că actuala datorie publică, care este sub 40% din PIB, ar putea crește la 50% din PIB în anii care vor urma”, a precizat reprezentantul FMI.

El a reamintit că în 2017 creșterea economică a fost de 6,9%, dar a încetinit în prima jumătate din acest an.

„Aceasta s-a bazat, în principal, pe consumul privat, dar și pe investițiile private. De asemenea, a mai fost impulsionată de relaxarea fiscală, creșterea rapidă a salariilor, inclusiv a salariului minim și datorită mediului extern. Mai recent, în prima jumătate a acestui an, am văzut că a încetinit creșterea economică. A ajuns la 4% în primele două trimestre. În același timp vedem că această creștere a rezultat ca urmare a supraîncălzirii economiei. Referindu-ne la piața muncii, a fost o creștere rapidă a salariilor și, în același timp, vedem că rata șomajului a scăzut și a ajuns la 4,2% în august. Vedem, de asemenea, o creștere a ocupării care a atins nivelurile de dinainte de criza financiară”, a explicat Hajdenberg.

Potrivit acestuia, s-a ajuns la o presiune pe piața forței de muncă.

„O parte a supraîncălzirii economiei este legată de prețuri. A fost o creștere în ceea ce pricește salariile, în special în sectorul public, dar și în sectorul privat, parțial ca efect al efectului sectorului public, dar și din cauza presiunii de pe piața forței de muncă. Ca urmare, inflația a crescut semnificativ. A ajuns la 5%, dar peste ținta BNR. Aceasta a fost provocată și de factori externi precum creșterea prețurilor la energie și a unor elemente care sunt dincolo de controlul Băncii Centrale. De asemenea, reflectă creșterea internă a cererii și a economiei peste potențial”, a mai arătat oficialul FMI.

Creșterea puternică a economiei și creșterea puternică a cererii au depășit creșterea activității și s-a tradus în deteriorarea contului curent spune el.

„Mai exact, am văzut o creștere a deficitului comercial. Partea bună este că finanțarea deficitului a fost destul de sănătoasă, în principal fără creare de datorie, în special prin investiții străine directe și a fondurilor oferite de UE. (…) Având în vedere supraîncălzirea economiei, Banca Centrală a început să reacționeze. A început, prima dată, să reducă coridorul din jurul ratei de politică monetară, apoi crescând dobânda cheie de trei ori”, a mai spus reprezentantul FMI.