O perioada dura de seceta, acum 4000 de ani, a dus la declinul primelor "mega-orase" ale omenirii

Din cauza a doua secole marcate de lungi perioada de seceta, mega-orasele din Valea Indusului au intrat acum patru milenii intr-un declin din care n-au mai iesit niciodata, arata o cercetare facuta de englezi si indieni. Orase precum Mohenjo-daro din Pakistan aveau intre 50.000 si 100.000 de locuitori pe vremea aceea, insa lungile perioade de seceta au dus la faramitarea lor, arata cercetarea citata de The Independent.

Cercetarea facuta de universitatile din Cambridge (UK) si Benares (India) arata ca lungi perioade cu foarte putina ploaie in secolele 21 si 20 i Hr au dus la declinul primelor mari orase ale omenirii, in valea Indusului (India si Pakistan in zilele noastre).

Urme ale acestor secete prelungite au fost gasite in ultimii ani pe fundul Marii Arabiei dar si in Golful Oman, iar cercetarea anglo-britanica adauga noi confirmari

Cochiliile de melci gasite intr-un fost lac (acum secat) de langa New Delhi) dau un indiciu despre perioadele de schimbari climatice dure analizand variatiile valorilor izotopilor de carbonat de calciu care dau un indiciu despre gradul de evaporare a apei pe o perioada lunga, intre 4500 i Hr si 500 d Hr. Din toate cele 50 de secole, in doua dintre ele (21 si 20 i Hr) seceta a fost cea mai dura.

Este in general acceptata ideea ca marile civilizatii din Epoca Bronzului, inclusiv cea egipteana si cea akkadiana, s-au prabusit din cauza secetelor prelungite.

Orasele de pe valea Indusului au fost primele metropole din istoria omenirii, estimarile aratand ca populatia varia intre 50.000 si 100.000 de locuitori acum patru milenii.

Insa locuitorii au constatat ca, din cauza conditiilor climatice vitrege, nu mai era sustenabil ca un numar atat de mare de oameni sa stea la un loc, astfel ca s-a petrecut o faramitare si oamenii s-au orientat spre traiul in grupuri mult mai mici.