O relicvă din Marea Piramidă din Giza pierdută de peste 7 decenii a fost descoperită în Scoția în interiorul unei cutii de trabucuri

Când curatorul asistent Abeer Eladany revizuia anul trecut obiecte din colecțiile muzeului Universității Aberdeen, aceasta a descoperit un obiect care părea să nu fie la locul său, relatează CNN.

Eladany, care este originară din Egipt și a lucrat timp de un deceniu la Muzeul Egiptean din Cairo, a observat fostul steag al țării sale pe o cutie de trabucuri care la prima vedere nu părea impresionantă.

Aceasta a deschis cutia și a găsit înăuntru câteva bucăți mici de lemn iar după ce a verificat înregistrările muzeului și-a dat seama că a găsit un artefact pierdut al Marii Piramide din Giza și subiectul unuia din cele mai longevive mistere ale arheologiei.

Doar trei obiecte au fost recuperate vreodată din interiorul Marii Piramide – un trio de artefacte cunoscute drept „Relicvele Dixon”, potrivit Universității Aberdeen.

Două dintre ele, o bilă și un cârlig, se află acum la British Museum. Dar al treilea obiect, alcătuit din mai multe fragmente care aparțineau unei bucăți mult mai mari de lemn de cedru, au dispărut de peste 70 de ani.

„Odată ce m-am uitat la numerele din înregistrările noastre privind Egiptul am știut instant ce este și că în fapt era ascuns la vedere în colecția greșită”, afirmă Eladany.

„Sunt un arheolog și am lucrat la săpături în Egipt dar nu mi-aș fi imaginat niciodată că aici, în nord-estul Scoției, voi descoperi ceva atât de important pentru moștenirea țării mele”, a adăugat aceasta.

Abeer Eladany cu cutia de trabucuri și fragmentele de lemn

Marea Piramidă din Giza are o înălțime de 139 de metri și a fost construită cu 4.500 de ani în urmă, fiind cea cea mai mare piramidă din grupul de la Giza, cea mai veche din cele Șapte Minuni ale Lumii Antice și o atracție turistică majoră.

Relicvele au fost descoperite pentru prima dată înăuntrul piramidei în Camera Reginei de către inginerul Waynman Dixon și James Grant, un prieten al său absolvent al Universității din Aberdeen.

Dixon a luat bila și cârligul iar Grant bucata de lemn. După moartea lui Grant în 1895, colecțiile sale au fost lăsate moștenire universității iar fiica sa a donat „o bucată de cedru de 12,7 cm” în 1946.

Însă deoarece piesa nu a fost niciodată clasificată corespunzător, aceasta a rămas ascunsă timp de decenii în pofida unor „căutări exhaustive” până când Eladany a descoperit-o accidental în colecția asiatică.

„Colecțiile universității sunt vaste, ajungând până la 100.000 de obiecte, așa că să să îl cauți era ca și cum ai căuta un ac în carul cu fân”, a precizat aceasta, adăugând că „nu mi-a venit să cred că mi-am dat seama că era în interiorul acestei cutii de trabucuri ce părea banală”.

Există diferite teorii cu privire la scopul și vechimea bucăților de lemn, unii cercetători susținând că făceau parte dintr-un instrument de măsurători mai mare despre care cred că ar putea oferi indicii despre modul în care piramidele uriașe au fost construite.

Fragmentele au fost datate cu carbon, descoperindu-se că provin din circa 3.341-3.094 î.e.n. – cu câteva secole înainte de construirea Marii Piramide.

Bucata mai mare de lemn din care provin acestea, aflată încă în interiorul Marii Piramide, a fost văzută cel mai recent prin intermediul unei camere robotice în 1993 iar în prezent nu se mai poate ajunge la ea.

Acest lucru sugerează că relicvele au fost folosite la construirea piramidei și nu au fost lăsate în urmă de hoți sau cei care s-au aventurat ulterior în interiorul său.

„Este chiar mai veche decât ne-am imaginat vreodată”, afirmă Neil Curtis, directorul muzeului Universității Aberdeen.

Citește și: