O sursă de venituri bugetare nefundamentată: creșterea eficienței colectării / Nu încasăm TVA cât ar trebui

Atunci când se prezintă bugetul, se mai adaugă o sursă care ar aduce venituri suplimentare: creșterea eficienței colectării. În practică, asta nu înseamnă nimic, fiind doar un pretext pentru a mai adăuga cheltuieli, ce devin nefundamentate.

Asta a observat și Consiliul Fiscal, inclusiv în ceea ce privește bugetul pe 2022.

Instituția spune că nu este prudentă includerea ex-ante în construcția bugetară a unor venituri suplimentare având drept sursă creșterea eficienței colectării.

„Cuantificarea ex-ante a eventualelor venituri generate de eforturile de creștere a colectării taxelor și impozitelor nu este posibilă, neexistând un istoric de performanță care să poată fundamenta asemenea calcule”, se arată în raportul pe 2022.

De altfel, analiza execuțiilor bugetare din ultimii ani arată că nu au fost niciodată atinse țintele de creștere a eficienței colectării asumate în bugetele inițiale sau cu ocazia rectificărilor bugetare.

Prin urmare, veniturile suplimentare din îmbunătățirea colectării pot fi incluse ex-post în construcția bugetară, însă doar după ce cuantumul acestora poate fi evaluat cu un grad ridicat de încredere și există suficiente indicii ale apariției unui trend în reducerea evaziunii fiscale, ceea ce ar echivala cu un caracter de permanență al acestor venituri.

Nu încasăm cât TVA ar trebui / Bulgaria ne este superioară

Conform sursei citate, raportat la economii similare din Europa Centrală și de Est (ECE), se poate aprecia că România are un grad nesatisfăcător de colectare a veniturilor din TVA raportate la PIB – într-adevăr, și nivelul cotei medii ponderate de TVA este cel mai redus din ECE.

Similar anilor anteriori, și în anul 2022, din perspectiva încasărilor din TVA raportate la PIB și a nivelului cotei medii ponderate de TVA, România s-a situat pe ultimul loc între statele ECE.

„La o cotă medie ponderată de TVA de 14,2% (față de o cotă legală de 19%), România a încasat din TVA circa 6,7% din PIB, la distanță de 1,3 pp din PIB de Slovenia, care a colectat 8% din PIB la un nivel al cotei medii ponderate de TVA de 16,1% – am ales drept termen de comparație Slovenia, deoarece, din grupul țărilor ECE, este cea mai apropiată de noi din punct de vedere al cotei medii ponderate de TVA”, spune Consiliul Fiscal.

De remarcat performanța foarte bună a Bulgariei, cu o structură a economiei relativ similară cu cea a țării noastre și o cotă medie ponderată de TVA de 16,8%, care a colectat 9,2% din PIB, fiind întrecută doar de Ungaria cu 10% din PIB – dar la o cotă medie ponderată de TVA mult mai mare (20,6%) –, situându-se la egalitate cu Letonia – dar la o cotă medie ponderată de 19,3%, a doua cea mai mare după Ungaria, în rândul țărilor analizate – și depășind țări care beneficiază de o cotă medie de TVA superioară, precum Lituania, Estonia sau Cehia.

Încasările modeste din TVA raportate la statele ECE sunt și rezultatul unui nivel extrem de înalt al deficitului de încasare a TVA (engl. VAT gap), indicator care măsoară eficacitatea măsurilor de asigurare a conformității și a respectării legislației în materie de TVA.

Datele Comisiei Europene arată că România are un deficit de încasare TVA de 7,4 miliarde euro, respectiv o pondere de 35,7% din veniturile teoretice a fi încasate, cea mai mare valoare din UE și ECE.

Față de anul anterior, deficitul în România s-a adâncit cu 0,2 pp, iar pe ansamblul UE acesta s-a redus cu 1,9 pp (la 9,1% de la 11%). Estonia a înregistrat un deficit de încasare de doar 1,8% (de la 3,3% în 2019), Bulgaria de 6,3% (de la 9,7% în 2019), Ungaria de 5,1% (de la 9,8% în 2019), Polonia de 11,3% (de la 12,7% în 2019), Cehia de 11,9% (de la 14,2% în 2019) și Slovacia de 13,9% (de la 15% în 2019).

Reprezentanții autorităților noastre neagă datele Comisiei Europene

Lucian Heiuș, secretar general în Ministerul Finanțelor declara când era șef ANAF că nu avem în România un deficit de încasare al TVA de 35%.

„Nu este de 35%. Este mai mic. Nu există așa ceva”, afirma el, amintind că gap-ul de TVA este un subiect care se învârte și se tot rostogolește.

În acest sens a spus că a stabilit cu cei de la FMI să facă un serviciu care se va specializa doar în analiza TVA pentru a face analize corecte.

„Degeaba vine (Comisia Europeană n.r.) și îmi spune că nu știu cât la sută pe TVA este în evaziunea de la IT. Hai să fim serioși. Eu mă îndoiesc că pe domeniul IT ai mare evaziune în TVA. Dar el este prins în gap-ul de TVA că acolo se întâmplă ceva”, a afirmat Heiuș.

• „Pe analizele mele recunosc că o pondere foarte mare pe gap-ul de TVA este conformarea la plată”.

• „Multe societăți, cu capital divers, de la stat până la privat, declară și nu plătesc. Ele sunt luate în gap-ul de TVA. Sunt luate acolo și arieratele nerecuperabile”.

• „Orice contabil când depune declarațiile poate (să vadă n.r.) că agentul respectiv nu are respectiva sumă. Să spunem că trebuie să plătească 100 de lei și are numai 70 lei. Ce nu va plăti? TVA! Îl lasă ultimul pe ideea că poate luna următoare are TVA de recuperat”, a mai afirmat șeful ANAF.

Sursă foto: Dreamstime.com