Obezitatea infantila duce la lipsa de activitate fizica si nu invers​

In urma unui program desfasurat in Marea Britanie in 2009, prin care se incerca reducerea obezitatii infantile cu ajutorul exercitiilor fizice s-a constatat ca media de pierdere in greutate, intr-o perioada de trei ani, era de numai 90 de grame, arata Medical News Today. Aceste rezultate i-au pus pe ganduri pe specialistii britanici, care s-au intrebat cum de a fost acest program atat de ineficient.

Se stie ca de regula copiii supraponderali tind sa faca mai putina miscare, dar asta nu inseamna neaparat ca lipsa de miscare duce la obezitate. Ar putea fi invers. Dr. Terry Wilkin, profesor de endocrinologie si metabolism la Peninsula Medical School din Plymouth, Marea Britanie, alaturi de o echipa de cercetatori s-a hotarat sa caute argumente care sa confirme sau sa infirme aceasta ipoteza.

Care a fost primul? Oul sau gaina?

Lipsa activitatii fizice precede modificarile care duc la obezitate infantila sau cresterea in greutate precede reducerea activitatii fizice?

Specialistii au analizat datele culese in urma unui studiu desfasurat pe o perioada de 11 ani, la care au participat peste 200 de copii de varsta scolara, din care 53% baieti si 25% supraponderali sau obezi. Principalii indicatori analizati au fost activitatea fizica efectuata de copii si procentul de grasime corporala, ambele masurate anual.

Ei au ajuns la concluzia ca obezitatea debuteaza foarte devreme, mult inainte de varsta scolara, si este mai degraba asociata cu obiceiurile alimentare din prima perioada a vietii. “Copiii ar tolera mai multa activitate fizica, daca ar slabi, dar mai multa miscare nu duce la scadere in greutate”, sustine dr. Wilkin, citat de The Telegraph.

El a subliniat faptul ca istoria familiala este importanta si ca exista o asociere clara intre mame si fiice si intre tati si fii. Daca parintii sufera de obezitate, copiii sunt si ei de zece ori mai predispusi sa ajunga obezi pana la varsta de cinci ani, demonstrand astfel importanta obiceiurilor alimentare.

Rezultatele studiului au mai aratat ca, daca un copil are procentul de grasime corporala cu 10% mai mare decat media, la varsta de sapte ani, are tendinta de a reduce timpul dedicat activitatilor fizice cu patru minute pe zi pana la varsta de zece ani. Totusi, mai multa miscare fizica nu a dus la o reducere a procentului grasimii corporale, in aceeasi perioada de trei ani.

Rezultatele cercetarii ar trebui sa conduca la modificari de strategie in sistemul de sanatate publica

“Imaginea copilului lenes, care este obez pentru ca este sedentar, este adanc inradacinata in constiinta occidentalilor. Totusi, posibilitatea ca lucrurile sa stea exact invers, ca obezitatea sa fie mai curand cauza decat efectul, ar putea avea implicatii pe termen lung”, explica Dr. Wilkins. El sustine ca rezultatele acestei cercetari, alaturi de rezultatele extrem de slabe ale programului dedicat reducerii masei corporale prin miscare fizica, ar trebui sa duca la o schimbare de strategie in sistemul de sanatate publica.

“Inca nu este clar ce tip de strategie ar putea fi aplicata cu succes pentru prevenirea obezitatii infantile”, a adaugat el.

Autorii studiului mai sugereaza ca de multe ori activitatea fizica le provoaca copiilor supraponderali dureri articulare si musculare, acestia obosesc mai repede si au mai des senzatia de sufocare la efort decat copiii cu greutate normala. De asemenea, ei evita de multe ori sa faca sport tocmai din cauza faptului ca sunt complexati de greutatea lor.

Citeste tot articolul si comenteaza pe MedLive.ro.