Obiceiul simplu care poate reduce semnificativ riscul apariției demenței

Ar putea un obicei săptămânal simplu să ajute la protejarea creierului pe măsură ce îmbătrânim? Noi descoperiri din Japonia sugerează că timpul petrecut în bucătărie ar putea oferi mai mult decât hrană, relatează SciTechDaily.

Gătitul acasă ar putea însemna mai mult decât economisire. Ar putea contribui și la protejarea creierului odată cu înaintarea în vârstă. Un studiu nou sugerează că prepararea meselor chiar și o singură dată pe săptămână este asociată cu o scădere semnificativă a riscului de demență în rândul adulților în vârstă.

Cercetătorii au constatat că acest obicei simplu era asociat cu o reducere de aproximativ 30% a riscului, în ansamblu. Efectul a fost și mai puternic în cazul persoanelor cu puțină experiență în ceea ce privește gătitul, categorie la care reducerea riscului se apropie de 70%.

Gătitul acasă în fiecare zi a intrat pe o pantă descendentă în ultimele decenii, pe măsură ce mesele preambalate și cele luate în oraș au devenit mai frecvente. Deși această schimbare economisește timp, ea poate elimina și o activitate care implică atât corpul, cât și mintea.

Pentru creier, gătitul este o activitate complexă. Necesită planificare, memorie, atenție și coordonare. Chiar și pași de bază, precum urmarea unei rețete sau sincronizarea adăugării mai multor ingrediente, pot activa simultan mai multe zone ale creierului. Pentru persoanele în vârstă, acest tip de stimulare mentală de rutină poate ajuta la menținerea funcției cognitive în timp.

De asemenea, adaugă o formă ușoară de activitate fizică și poate încuraja o alimentație mai sănătoasă, ambele fiind asociate cu o îmbătrânire sănătoasă.

În ce a constat studiul despre efectele gătitului asupra creierului, în timp

Analiza a inclus 10.978 de adulți cu vârsta de peste 65 de ani, din cadrul Studiului Japonez de Evaluare Gerontologică – un proiect observațional amplu, care urmărește îmbătrânirea populației,
sănătatea fizică și cognitivă a persoanelor în vârstă, precum și factorii sociali și comportamentali care influențează calitatea vieții după vârsta pensionării.

Participanții incluși în cercetarea bazată pe acest studiu au fost urmăriți timp de șase ani, până în 2022, pentru monitorizarea sănătății cognitive.

Aproximativ 20% aveau 80 de ani sau mai mult, iar jumătate erau femei. Aproximativ o treime aveau mai puțin de nouă ani de educație. În jur de 40% au raportat venituri anuale sub 2 milioane de yeni (12.500 de dolari), iar mai mult de jumătate erau pensionari.

Participanții au raportat cât de des pregăteau mese de la zero, opțiunile variind de la „niciodată” la „de peste cinci ori pe săptămână”. De asemenea, ei și-au evaluat abilitățile culinare pe baza a șapte competențe de bază, de la curățarea fructelor și legumelor până la prepararea tocănițelor.

Aproximativ jumătate au declarat că gătesc de cel puțin cinci ori pe săptămână, în timp ce mai mult de un sfert nu găteau deloc. Femeile și persoanele cu mai multă experiență culinară aveau o probabilitate mai mare să prepare regulat mese decât bărbații și cei cu mai puțină experiență.

Cazurile de demență au fost identificate folosind registrele sistemului public de asigurări din Japonia, care urmărește cazurile de afectare cognitivă suficient de severe încât să necesite îngrijire.

Rezultatele principale ale studiului desfășurat în Japonia

Gătitul mai frecvent acasă a fost asociat cu un risc mai scăzut de demență atât la bărbați, cât și la femei. Totuși, intensitatea acestei relații a depins de nivelul abilităților culinare.

Prepararea meselor de la zero cel puțin o dată pe săptămână a fost asociată cu un risc de demență mai mic cu 23% la bărbați și cu 27% la femei, comparativ cu gătitul mai rar de o dată pe săptămână.

În rândul persoanelor cu abilități culinare limitate, chiar și gătitul o dată pe săptămână a fost asociat cu un risc mai mic cu 67%.

Persoanele cu abilități culinare mai ridicate au prezentat, de asemenea, un risc redus de demență, însă creșterea frecvenței gătitului nu pare să le fi adus beneficii suplimentare.

Limitări și context mai larg

Aceste rezultate au rămas consecvente după ajustările făcute de cercetători pentru a ține cont de factori precum stilul de viață, venitul și educația. Asocierile au fost, de asemenea, independente de alte activități legate de sănătatea cognitivă, inclusiv activități creative manuale, voluntariat și grădinărit.

Deoarece acesta a fost un studiu observațional, cercetătorii nu pot demonstra că gătitul previne direct demența. Ei subliniază, de asemenea, că formele ușoare ale bolii ar putea să nu fi fost incluse în datele din registre.

Diferențele culturale în ceea ce privește dieta și practicile culinare pot limita, de asemenea, gradul în care aceste rezultate pot fi generalizate.

Cu toate acestea, cercetătorii concluzionează: „Crearea unui mediu în care oamenii pot găti pe măsură ce înaintează în vârstă ar putea fi important pentru prevenirea demenței”.

FOTO articol: Monkey Business Images | Dreamstime.com.