Odiseea noului Plan Urbanistic General: De ce în București se construiește după planurile de acum 20 de ani

Bucureștiul trebuia să aibă un nou Plan Urbanistic General în 2016, potrivit contractului semnat între Primăria Capitalei și Universitatea de Arhitectură și Urbanism în 2013. Au trecut 4 ani de atunci, iar documentul este departe de a fi gata. HotNews.ro a întrebat la Primăria Capitalei care sunt cauzele întârzierii, dar răspunsul a fost ocolit elegant. Proiectanții spun însă că municipalitatea nu a putut furniza toate datele necesare documentației, s-au schimbat 4 primari de la semnarea contractului, iar atunci când au livrat părți din documentație municipalitatea nu a avut personalul necesar pentru a le recepționa.

Noul Plan Urbanistic General (PUG) propune o Eurogară la Chitila, iar Gara de Nord va rămâne un satelit, dezvoltarea centurii feroviare și a transportului public, un sistem de benzi unice pentru transportul public și regulament mai strict pentru zonele protejate. O altă noutate este că se stabilește zona de protecție a monumentelor istorice. În ceea ce privește spațiile verzi, terenurile proprietate privată nu mai pot fi încadrate astfel. Pericolul este că multe spații verzi dintre blocuri și parcuri au fost retrocedate, iar pe acestea se va putea construi. Referitor la obligația ca 30% din teren să fie amenajat ca spațiu verde, atunci când se construiește un nou imobil va fi păstrată doar parțial. Proprietarii vor avea însă obligația să facă acoperișuri verzi.

Pentru elaborarea noului PUG, municipalitatea trebuie să plătească circa 35 milioane lei fără TVA. Până acum a plătit proiectanților 11 milioane lei.

Trebuie menționat că PUG-ul este documentul care stabilește ce se poate construi pe fiecare teren din oraș și protejează zonele istorice și spațiile verzi. În lipsa noului PUG, în București se construiește după documentația aprobată în anul 2000, care a expirat în 2010, și care de atunci a tot fost prelungită. Invocând că PUG-ul din 2000 nu mai este de actualitate, dezvoltatorii imobiliari au venit cu mii de PUZ-uri, printre care clădiri foarte înalte în zonele protejate, blocuri între case, betonarea spațiilor verzi. Și majoritatea acestor proiecte au fost aprobate, iar orașul s-a dezvoltat în mod aproape exclusiv pornind de la interesul privat al unui grup restrâns de oameni, care au obținut derogări remarcabile, în dauna interesului comun.

Mai mult, primăriile de sector au inițiat Planuri Urbanistice Coordonatoare, care reglementează fiecare Sector în parte și în care fiecare primărie și-a făcut propriile reguli. PUZ-ul Sectoarelor 3 și 6 au fost deja aprobate. La Sectoarele 1, 2 și 5 documentațiile sunt în curs de aprobare.

Primarii de sector au spus că nu pot face străzi și dezvolta anumite zone în absența acestor PUZ-uri coordonatoare. Documentele au stârnit însă revolta cetățenilor deoarece trec zone importante de locuințe în zone unde se pot construi blocuri, ceea ce înseamnă că vor apărea blocuri între case, și permit să se construiască pe anumite spații verzi. Cetățenii au acuzat primarii că, sub masca interesului public, PUZ-urile de sector dau undă verde unor proiecte controversate.

Interesant este că primăriile de sector plătesc sume importante pentru elaborarea PUZ-urilor coordonatoare, dar noul PUG poate schimba total soluțiile, dacă acestea nu se potrivesc cu strategia generală. Dacă acest lucru se va întâmpla, e vorba de bani aruncați.

În ce stadiu se află elaborarea noului Plan Urbanistic General

Reprezentanții Primăriei Capitalei spun că proiectanții elaborează studiile de fundamentare aferente noului Plan Urbanistic General, faza premergătoare elaborării soluțiilor.

”În prezent proiectul „Revizuire Plan Urbanistic General al Municipiului București” se află în etapa de realizare a studiilor de fundamentare. Subliniem faptul că, în vederea revizuirii Planului Urbanistic General, Primăria Municipiului București derulează, împreună cu consorțiul condus de Universitatea de Arhitectură și Urbanism, contractul nr. 469/2013, act adițional 1/2014, care se derulează conform procedurii administrative. Menționăm faptul că în octombrie 2019 s-a predat și s-a recepționat studiul istoric al întregului municipiu București-parte componenta a PUG- fiind pentru prima dată când la nivelul întregului municipiu se identifică toate monumentele istorice, cu parcelele aferente lor, precum și zonele lor de protecție”, se arată în răspunsul transmis de Primăria Capitalei la solicitarea HotNews.ro.

Tiberiu Florescu, șeful de proiect al noului PUG, a declarat pentru HotNews.ro că studiile de fundamentare au fost realizate în proporție de peste 80% și că în circa 3 luni ar putea fi gata, dar depinde de aprobarea PUZ-urilor de Sector.

”S-a reluat traseul normal al contractului. Primăria avea de recepționat două livrabile care erau legate de zonele de protecție, aveau în lucru mai multe studii, clarificări legate de delimitare, noi ne-am consultat cu Ministerul Culturii, s-a reluat procedura de recepție a acelor livrabile și s-a închis povestea respectivă. Urmează să se reia contractul, dar se va relua discuția după ce se lămurește problema cu PUZ-urile de sector. Dacă se aprobă sau nu, fiindcă lucrurile s-au schimbat în timp, în acești ani, 4-5 ani cât a stagnat povestea.Dacă aceste PUZ-uri se aprobă, se schimbă datele problemei. La partea cu studiile de fundamentare mai avem de lucru 5 luni, conform contractului. Dar vom termina mai repede deoarece o parte dintre aceste studii de fundamentare nu își mai au rostul, fiindcă au fost făcute pentru PUZ-urile de Sector și au fost reliefate niște probleme. Noi o să preluăm lista cu probleme ca să le rezolvăm. Baza de date a fost ținută la zi până în 2018, deci mai sunt câteva PUZ-uri și PUD-uri aprobate, nu este o problemă”, a declarat Tiberiu Florescu.

Acesta spune că reglementările din PUZ-urile de Sector, dacă acestea vor fi aprobate, vor fi preluate în noul Plan Urbanistic General doar dacă sunt corecte.

„Eu nu voi prelua regulamentul lor în PUG. Conform legii, dacă ele sunt aprobate, trebuie să le preiau în PUG ca date de intrare, ca situație existentă, dar pe care PUG-ul are puterea să le modifice, pentru că PUG-ul nu le lipește unul de altul, ci intervine pe ele și realizează proiectele importante pentru oraș. Ele au alt scop, să reglementeze niște zone, să faciliteze niște investiții ale primăriilor de sector, dar nu au legătură cu Primăria Capitalei. Noi vom analiza ce prevede fiecare din acest PUZ Coordonator și dacă sunt lucruri în neregulă, le vom modifica. Sunt inutile pentru că nu rezolvă problema ansamblului, ci niște probleme locale. Este adevărat sunt niște zone care trebuie să primească utilități, trebuie făcute niște străzi, iar fără PUZ nu se pot face, dar nu sunt de importanță majoră pentru oraș. La PUZ-ul Sectorului 5 a fost corectat traseul inelului median și după părerea mea este un traseu posibil și mai fezabil decât cel din PUG-ul vechi. Asta este un lucru bun, îl vom păstra. Vom ține cont inclusiv de petițiile cetățenilor care au cerut modificări ale acestor PUZ-uri, de exemplu cea legată de Pădurea Băneasa, unde se dorește păstrarea ei în extravilan. Mai sunt lucruri care nu se pot realiza. Tot în PUZ-ul Sectorului 1 este o subtraversare a pistei de la Otopeni care nu se poate face niciodată”, a explicat Tiberiu Florescu.

Când va fi gata noul PUG

Reprezentanții Primăriei Capitalei spun că trebuie semnat un nou act adițional, în contextul în care Primăriile de Sector au făcut acele Planuri Urbanistice Zonale Coordonatoare. Reprezentanții Primăriei Capitalei nu au dat un termen clar de finalizare.

„Precizăm, de asemenea, ca urmare a modificării legislației ce a stat la baza încheierii contractului nr. 469/2013, dar și a manifestării politicilor de dezvoltare urbanistică aplicate de către sectoarele administrative ale municipiului București, prin inițierea de către acestea a Planurilor coordonatoare PUZ Sector 1-6, care se află în diverse faze de avizare/aprobare, ceea ce presupune totodată și reconsiderarea valorii întregului contract, Direcția Generală de Urbanism și Amenajarea Teritoriului, asistată de Direcția Juridică a Municipiului București, se află în curs de redactare a unui nou act adițional la contractul nr. 469/2013. După finalizarea și semnarea acestuia de către participanții la contract, se vor lansa note de comandă pentru elaborarea celorlalte faze/subfaze ce vor fi stabilite prin acest act adițional. Așadar, termenul de finalizare va fi stabilit prin graficul de lucru ce va fi conținut în noul act adițional”, se arată în răspunsul transmis de Primăria Capitalei.

Tiberiu Florescu, șeful de proiect al PUG-ului, este optimist și spune că până la finalul anului ar putea fi pusă în consultare publică prima formă a documentului.

„După cum am purtat discuții cu arhitectul șef al Capitalei, vedem ce se întâmplă cu PUZ-urile de Sector, dacă se aprobă vom ține seama de ele, nu mai facem integral toate studiile de fundamentare. Această fază va dura 3 luni. Apoi vom suprapune soluția tehnică peste PUZ-urile de Sector și rezultatul îl vom pune în dezbatere publică. În paralel ne vom ocupa de zonele protejate, din fericire acestea nu au fost atinse de PUZ-urile de Sector. Eu cred că până la finalul acestui an vom avea în dezbatere publică o primă formă a PUG-ului. După ce elaborăm regulamentul de PUG va mai fi o consultare publică și dacă este în regulă putem intra în faza de avizare. Faza asta poate dura 1-2 ani, apoi poate fi supus aprobării Consiliului General”, a explicat proiectantul.

De ce nu a fost gata până acum noul PUG

Reprezentanții Primăriei Capitalei au ocolit un răspuns. Tiberiu Florescu, șeful de proiect al noului PUG, a venit cu câteva explicații la solicitarea HotNews.ro:

„Primăria nu a putut să recepționeze livrabilele noastre. Nu a avut nici personal calificat, în comisiile de recepție au fost numiți niște oameni care nu sunt de specialitate, asta văd eu o problemă. Apoi s-au schimbat 4 primari, a fost această instabilitate. Nu s-au livrat nici datele de care aveam nevoie. Sunt anumite categorii de informații pe care Primăria Capitalei nu a putut să le furnizeze și nici nu cred că le va putea furniza. Cum ar fi populația pe cartiere și pe circumscripții de recensământ, nu le are, nu cred că le va putea obține, este multă lume care are buletin de București dar locuiește în altă localitate și invers. Nu are exact regimul proprietății, ce este domeniu public, ce este domeniu privat, sunt date lipsă. Asta nu va împiedica PUG-ul pentru că proiectele majore sunt pe terenuri al căror regim juridic este cunoscut. PUG-ul avea ambiția să meargă în foarte mare detaliu pentru că putea să o facă având GIS-ul și toate astea, dar au venit PUZ-urile de Sector”, a explicat proiectantul.

Ce proiecte mari propune PUG-ul

Noul PUG va fi strategia în baza căreia se va dezvolta orașul în următorii 10 ani. Acesta va propune o Gară Internațională nouă la Chitila, ca trenurile internaționale să nu mai intre în Gara de Nord, pasagerii urmând să fie aduși cu un alt tren.

„PUG-ul se ocupă de lucrurile mari: conectivitate, principalele intrări în București, ce se întâmplă cu Gara de Nord, Gara Internațională, funcționalizarea centurii de cale ferată. Tunel de la Gara de Nord pe sub București nu se poate face, am trecut de acea etapă. Am spus de la început că centura de Sud este prioritară, s-au făcut licitațiile, vor începe lucrările. Gara de Nord nu este funcțională. Este nevoie de o Eurogară. Gara de Nord este o gară terminus, cu o infrastructură foarte veche, în care trenurile merg cu 10km/oră. Din Chitila până în București trenul face o oră, putem avea și trenuri de mare viteză, tot atât fac, că nu țin șinele. Noi am propus o gară în zona centurii, la Chitila, care să fie terminalul principal. Aceasta va fi legată de Gara de Nord. Te lasă trenul acolo și iei un alt tren până în gara de Nord, faci 5 minute, nu duci trenul internațional în Gara de Nord”, a explicat Tiberiu Florescu.

Un alt proiect important este Esplanada, unde municipalitatea ar putea construi o sală de concerte. PUG-ul va propune și un sistem de benzi unice pentru transportul public.

„La Esplanada, dacă acel cartier al Justiției se face acolo, o bucată din acel teritoriu va fi alocată pentru o sală de concerte de care Bucureștiul are nevoie. Mai avem zona Romexpo, zona Pipera care trebuie dezvoltată din punct de vedere al transportului public. Trebuie dezvoltat peste tot transportul public, doar așa putem scăpa de aglomerație și poluare. Vom face acea rețea de culoare unice pentru transportul public”, a explicat Tiberiu Florescu.

Ce se întâmplă cu zonele protejate

În zonele unde se află clădiri vechi, valoroase, proiectanții spun că vor fi introduse reguli mai stricte.

„Trendul pe zonele protejate va fi că nu se mai poate face orice. Vor fi reglementări mult mai ferme, dar asta depinde și dacă se va mai permite elaborarea de PUZ-uri după, fiindcă degeaba fac eu un PUG bun, dacă este modificat la un an după prin zeci de PUZ-uri. Vestea bună este că din momentul în care aceste PUZ-uri Coordonatoare de Sector vor fi aprobate, 5 ani nu se vor mai face aceste PUZ-uri în București. Așa au spus primarii de sector, că nu se mai modifică”, a spus Tiberiu Florescu.

Ce se întâmplă cu spațiile verzi

În ceea ce privește spațiile verzi, principala noutate este că terenurile proprietate privată nu vor mai fi trecute ca spații în PUG. Pericolul este că multe spații verzi dintre blocuri și parcuri au fost retrocedate, iar pe acestea se va putea construi.

„Depinde de la caz la caz. PUG-ul vechi a avut și erori, au fost terenuri care au fost încadrate greșit la categoria spații verzi. Dar au fost și cazuri în care încadrarea s-a făcut corect, iar spațiile verzi au devenit apoi proprietate privată. Nu poate să spună nimeni că PUG-ul a fost greșit. Acolo unde nu se mai impun acele spații verzi le vom scoate. Dacă sunt proprietate privată putem să păstrăm spațiu verde dacă proprietarii sunt despăgubiți. Dar vom vedea necesarul de spații verzi al fiecărei zone în parte. Parcuri noi nu putem propune, că nu avem loc, poate doar la Esplanada”, a declarat Tiberiu Florescu.

Referitor la obligația ca 30% din teren să fie amenajat ca spațiu verde, atunci când se construiește un nou imobil, va fi păstrată doar parțial. Proprietarii vor avea însă obligația să facă acoperișuri verzi.

”PUG-ul o să instituie obligativitatea unui procent de spațiu verde, prin acoperișuri verzi, fațade verzi. Sunt zone unde nu se poate amenaja spațiu verde la sol, dar măcar se pot aplica aceste soluții. Procentul acela de 30% spațiu verde nu se poate aplica, că nu este loc. Acesta se poate face în zonele de expansiune urbană, nu în centrul orașului. Acest procent va rămâne unde se poate”, a afirmat Tiberiu Florescu.

Reprezentanții Primăriei Capitalei spun că după fiecare fază de elaborare a noului PUG se va face dezbatere publică.

„Fiecare etapă/fază predată și recepționată va parcurge procedura stabilită prin HCGMB nr. 136/2012 pentru informarea și consultarea publicului în procesul de elaborare și revizuire a planurilor de urbanism și amenajarea teritoriului ce intră in competența de aprobare a Consiliului General al Municipiului București”, se arată în răspunsul transmis HotNews.ro.

Date despre noul PUG

Noul Planul Urbanistic General (PUG) al Bucureștiului este elaborat de un consorțiu de 6 firme, condus de Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu. Din asociere mai fac parte: Arnaiz Consultores (Spania), Intergraf, Sinergetics Corporation, AECOM România, Compania de Consultanță și Asistență Tehnică. Valoarea totală a contractului este de 35.225.000 lei (fară TVA) și PUG-ul avea termen de finalizare 41 de luni de la data emiterii primei note de comandă, la care se adaugă perioada de garanție și asistență tehnică de 12 luni de la dată semnării procesului verbal de recepție finală.

În prezent, în București se construiește după PUG-ul aprobat în 2000. PUG-ul a expirat pe 21 decembrie 2010 și a fost prelungit cu câte un an, în 2010 și 2011, apoi cu 3 ani în 2012. În decembrie 2015, Consiliul general al municipiului București a prelungit perioada de valabilitate a Planului Urbanistic General al Capitalei cu încă 3 ani – până pe 30 decembrie 2018. În 2018, documentul a fost prelungit până la intrarea în vigoare a noului Plan Urbanistic General.

În absența unui Plan Urbanistic General valabil, primăriile nu mai pot da autorizații de construire, ceea ce duce la blocarea orașului.

Din cele 35 milioane lei, municipalitatea a plătit până acum 11 milioane lei pentru elaborarea noului PUG, iar contractul va fi renegociat.

„În ceea ce privește sumele plătite, va comunicăm faptul că, în baza contractului 469/07.10.2013, au fost făcute plăti către Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu în valoare de 11.023.022, 16 lei. Plățile au fost făcute în cadrul Etapei I pentru elaborarea formei sintetizate a modificărilor aduse PUG aprobat în anul 2000 și pentru încă 15 studii de fundamentare care vor stă la baza reglementărilor noului Plan Urbanistic General: ex: Analiză privind zona metropolitană, Raport privind stadiul actual al dezvoltării urbane: A. Analiză stadiului actual de dezvoltare – Studiul Locuința, Raport privind stadiul actual al dezvoltării urbane: A. Analiză stadiului actual de dezvoltare – Studiul: dotare tehnico-edilitară etc”, se arată în răspunsul transmis de Primăria Capitalei la solicitarea HotNews.ro.