Oficia american: UE isi sporeste dependenta energetica fata de Rusia prin extinderea gazoductului Nord Stream

Prin recenta intelegere incheiata de companii europene cu concernul rus Gazprom in vederea construirii a inca doua conducte in cadrul gazoductului Nord Stream, ce leaga Rusia de Germania pe sub Marea Baltica, Uniunea Europeana nu face decat sa-si sporeasca dependenta energetica fata de Rusia, desi la nivel declarativ sustine ca doreste sa o diminueze, a remarcat joi la o conferinta la Bratislava adjunctul secretarului american de stat pentru diplomatie energetica, Robin Dunnigan, relateaza agentia Reuters, citata de Agerpres.

In plus, acest proiect va insemna pentru Ucraina pierderea a circa 2 miliarde de dolari anual reprezentand taxe de tranzit pentru gazele livrate de Rusia catre Europa. ‘Trebuie sa intrebam (Uniunea Europeana): De ce cu o mana sprijiniti Ucraina, iar cu cealalta o sugrumati?’, a spus oficialul american. ‘Nord Stream-2 ameninta nu doar supravietuirea Ucrainei si resursele ei, dar si diversificarea aprovizionarii cu energie in Europa, mai ales in sud-estul Europei’, a insistat Dunnigan.

Proiectul Nord Stream-2 a starnit o reactie si din partea vicepresedintelui Comisiei Europene insarcinat cu problemele energetice, Maros Sefcovic, care a declarat, tot joi, ca a transmis vicecancelarului german Sigmar Gabriel preocuparea executivului comunitar cu privire la posibilitatea ca respectiva intelegere cu Gazprom sa incalce legislatia europeana. In plus, responsabilul comunitar a sesizat faptul ca in prezent este folosita efectiv numai jumatate din capacitatea celor doua conducte deja existente, exprimand astfel dubii asupra oportunitatii suplimentarii acestei capacitati.

Lansat in anul 2011, Nord Stream este compus in prezent din doua conducte care fac legatura intre Vyborg (Rusia) si Greifswald (Germania), iar construirea altor doua ii va dubla capacitatea, pana la 110 miliarde de metri cubi pe an. Gazprom detine 51% din actiunile consortiului Nord Stream, in timp ce companiile germane Wintershall si E.ON AG au fiecare o participatie de 15,5%, iar societatea olandeza Gasunie si cea franceza GDF Suez SA detin la randul lor un pachet de 9%.

Ca urmare a disensiunilor cu Ucraina, existente inca de dinaintea anexarii Crimeii si care au perturbat in anii 2006 si 2009 fluxul de gaze catre Europa, Rusia cauta rute de transport alternative, dar pana in prezent niciun plan nu a fost definitivat, proiectul South Stream fiind abandonat, iar cel care ar urma sa-l inlocuiasca, Turkish Stream, este sub semnul intrebarii.