Putin nu vrea să facă concesii în negocierile cu Ucraina și e gata să continue războiul pentru a obține ce dorește – avertisment al oficialilor occidentali

Evaluarea oficialilor occidentali din domeniul securității, pe care Bloomberg nu-i nominalizează, sugerează că Putin nu consideră în acest moment că are de ce să renunțe la pozițiile sale maximaliste care au modelat strategia Rusiei față de Ucraina – în ciuda promisiunii lui Donald Trump de a pune capăt rapid conflictului.

Oficialii occidentali din domeniul securității spun că președintele Vladimir Putin nu intenționează să facă vreun compromis în privința solicitărilor adresate Kievului, un lucru care complică eforturile președintelui Donald Trump de a asigura o pace rapidă.

Liderul de la Kremlin a făcut în mod deliberat cereri „maximaliste” înaintea negocierilor pentru încheierea războiului, știind că acestea vor fi probabil inacceptabile pentru ucraineni și pentru europeni, potrivit oficialilor din domeniul securității citați de Bloomberg.

Putin este pregătit prin urmare să continue războiul, dacă nu își îndeplinește toate obiectivele, au declarat oficialii, sub acoperirea anonimatului.

Evaluarea vine în contradicție cu opiniile lui Trump, care a declarat că Putin își dorește pacea și că i se pare mai dificil să negocieze cu Ucraina.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că evaluarea „nu este adevărată”, afirmând în același timp că Ucraina trebuie să ia măsuri pentru a facilita negocierile.

„Rusia este deschisă pentru eforturile de pace, pentru reglementarea păcii în Ucraina și, de fapt, preferăm să ne atingem obiectivele prin mijloace pașnice și diplomatice”, a declarat Peskov, citat de Bloomberg.

Oficialii americani și ucraineni se întâlnesc marți în Arabia Saudită pentru a discuta despre o încetare inițială a focului, deși intențiile Rusiei în acest sens nu sunt clare.

Un armistițiu temporar

Bloomberg a relatat săptămâna trecută că Rusia și-a exprimat dorința de a discuta un armistițiu temporar cu condiții, cum ar fi stabilirea componenței oricărei forțe de menținere a păcii.

Dar cerințele vechi ale Rusiei includ neutralitatea Ucrainei, recunoașterea internațională a teritoriilor ucrainene anexate de Moscova și opoziția față de forțele europene de menținere a păcii.

Aceste obiective contravin condițiilor unei „păci juste și durabile”, așa cum o văd ucrainenii, dar și aliații SUA, inclusiv prim-ministrul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron.

Evaluarea oficialilor occidentali din domeniul securității sugerează că Putin nu consideră în acest moment că are de ce să renunțe la pozițiile sale maximaliste care au modelat strategia Rusiei față de Ucraina, în ciuda promisiunii lui Trump de a pune capăt conflictului.

Riscul, scrie Bloomberg, este ca Zelenski să fie învinuit pentru că nu acceptă un acord care impune astfel de condiții. Iar acest lucru ar accelera o ruptură mai largă în cadrul NATO, deja sub presiune din cauza legăturilor SUA-Rusia.

Ce vrea Rusia

Trump a declarat de mai multe ori că dorește o încetare rapidă a luptelor în Ucraina. Președintele a sugerat că Ucraina ar putea recâștiga o parte din teritoriile ocupate de Rusia și, de asemenea, a susținut că Putin este gata să accepte desfășurarea unei forțe europene de menținere a păcii.

În declarațiile făcute în iunie în fața diplomaților ruși, Putin a indicat că va solicita recunoașterea internațională a revendicărilor Moscovei cu privire la teritoriul ucrainean anexat, care include zone ce nu se află sub controlul forțelor Moscovei.

Încă de la începutul invaziei, Putin a declarat de asemenea că dorește „demilitarizarea” Ucrainei, ceea ce implică o reducere drastică a armatei Kievului. Acesta va fi probabil un alt punct de dezacord, deoarece o armată dotată și echipată corespunzător este esențială pentru garantarea securității Ucrainei, au declarat mai mulți oficiali europeni.

Putin a insistat de asemenea ca Ucraina să se angajeze oficial la neutralitate și să își abandoneze candidatura pentru aderarea la NATO.

De asemenea, Rusia a relansat recent ideea de a readuce NATO la statutul din 1997 – înainte ca Polonia, România și alte câteva țări est-europene să adere – într-un semn că abordarea lui Trump a încurajat Kremlinul.

Iar săptămâna trecută, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că Moscova se opune „categoric” oricărui acord care permite trupelor europene să acționeze ca forțe de menținere a păcii în Ucraina.

„Nu vedem niciun loc pentru compromis”, a declarat Lavrov la Moscova.