Operația de cataractă: Cum decurge intervenția de 10 minute și când este necesară, explică trei oftalmologi Regina Maria
Cataracta este una dintre cele mai comune afecțiuni oftalmologice. Ea evoluează lent, iar persoana afectată ajunge să vadă ca și când ar privi printr-o fereastră înghețată sau aburită. Tratamentul acestei afecțiuni oftalmologice este exclusiv chirurgical, dar operația este rapidă și sigură. Trei medici specialiști oftalmologi de la clinica Ophtalens Cluj, parte a Rețelei de Sănătate Regina Maria – dr. Roxana Răduț, dr. Delia Ban și dr. Mihai Roman, răspund la cele mai importante întrebări despre operația prin care claritatea vederii poate fi redată.
Cititul unei cărți, condusul unei mașini pe timp de noapte sau pur și simplu descifrarea expresiei de pe chipul unui prieten pot deveni problematice atunci când ai cataractă. Evoluția acestei afecțiuni oftalmologice este lentă și, la început, nu-ți dai seama ce ai. În timp însă lucrurile se complică și activități banale care compun viața de zi cu zi devin dificil de dus la capăt, chiar dacă ți-ai pus ochelari și aprinzi lumini mai puternice.
Vârsta înaintată, principalul factor de risc
Vârsta este principalul factor de risc în apariția cataractei, circa două treimi din populația peste 80 de ani fiind afectată, potrivit unei recenzii publicate în 2025 pe site-ul Bibliotecii Naționale de Medicină din SUA, Centrul pentru Informații din Biotehnologie.
Există și factori de risc suplimentari în apariția cataractei precum predispoziția ereditară, anumite medicamente care conțin corticosteroizi, traumatismele oculare, expunerea puternică la raze UV, diabetul necontrolat sau retinita pigmentară – o boală genetică rară a ochilor.
Tehnologia modernă redă vederea pe viață
„Semnele care trădează cataracta sunt, în general, scăderea progresivă a vederii. Ceața care devine tot mai constantă și mai supărătoare, sensibilitatea marcată la lumină, scăderea percepției culorilor și a contrastelor. Sunt semne care ar trebui să ne trimită la medicul oftalmolog pentru un consult de specialitate”, enumeră dr. Delia Ban, medic specialist oftalmolog.
Pentru că medicul oftalmolog este singurul în măsură să pună diagnosticul corect și să indice tratamentul. Iar tratamentul este unul singur și anume intervenția chirurgicală prin care cristalinul natural afectat este înlocuit cu unul artificial, punctează și dr. Roxana Răduț, medic specialist oftalmolog. „Având în vedere tehnologia pe care o folosim astăzi, putem să intervenim rapid și sigur pentru pacient în vederea schimbării cristalinului natural cu cristalin artificial. Practic, cu ajutorul ultrasunetelor, are loc o fragmentare a cristalinului natural, apoi o aspirare a acestuia și o înlocuire prin implantarea unui cristalin artificial”, explică dr. Răduț.
Intervenția poate dura și 10 minute
Decizia pentru intervenția chirurgicală se ia în urma unui consult oftalmologic complex, mai spune dr. Roxana Răduț: „Aceasta înseamnă măsurarea acuității vizuale, efectuarea unor măsurători speciale, cum ar fi biometria pentru a stabili exact dioptria pacientului și, ulterior, alte analize generale pe care chirurgul le dorește în vederea unei operații sigure pentru pacient”.
De cele mai multe ori, intervenția chirurgicală pentru cataractă este rapidă – adică durează circa 10-25 de minute, în funcție de complexitatea cazului – și nedureroasă. „Este o operație minim invazivă, presupune efectuarea unor incizii de ordinul milimetrilor. Se face fără durere, cu anestezie locală, cu picături. Recuperarea este rapidă. Unii pacienți constată îmbunătățirea acuității vizuale chiar și a doua zi post-operator”, completează dr. Roxana Răduț.
Recuperarea totală a ochiului durează undeva la 4-6 săptămâni, perioadă în care pacientul trebuie să administreze un tratament cu picături, 4-5 pe zi, în funcție de schema de tratament. Totodată, trebuie să urmeze niște măsuri generale de protecție a ochiului pentru a preveni complicațiile post-operatorii.
Fără ochelari după operația de cataractă
Odată introdus în ochi cristalinul artificial rămâne acolo pe toată durata vieții, fără riscul opacifierii, completează dr. Mihai Roman, medic specialist oftalmolog. „Tehnologia modernă avansată le conferă cristalinelor proprietăți foarte bune. Fie că vorbim despre cristaline monofocale – adică au un singur punct de focalizare – fie că sunt multifocale. Astfel, pacientul operat de cataractă poate să ajungă independent de ochelari, fie că ei sunt de distanță, de aproape sau de alt tip”, subliniază dr. Roman.
Un alt lucru important de spus este că, frecvent, cataracta se poate opera la ambii ochi, pentru că ambii sunt afectați, chiar dacă în grade diferite. „Se începe cu ochiul mai afectat, la care cataracta este mai avansată. Nu se intervine chirurgical asupra ambilor ochi deodată”, atrage atenția medicul.
Distanța între intervenții poate fi de o săptămână, dar acest lucru variază în funcție de evoluția cazului și particularitățile fiecărui pacient, mai spune dr. Roman.
Cataracta nu poate fi prevenită, dar poate fi încetinită
Din păcate, nu există o metodă dovedită medical pentru a preveni apariția cataractei.
Anumite obiceiuri însă pot fi de ajutor în încetinirea dezvoltării ei. De exemplu, purtarea ochelarilor și a pălăriilor de soare, controalele medicale regulate la medicul oftalmolog, renunțarea la fumat, consumul a cât mai puțin alcool și controlul glicemiei la persoanele cu diabet zaharat de tip 2.
Dieta echilibrată contribuie și ea la păstrarea sănătății oculare, arată anumite studii. Astfel, studiul Research progress on the correlation between cataract occurrence and nutrition, publicat în 2024 în revista Frontiers, subliniază că factorii implicați în dezvoltarea cataractei sunt nutriția, stresul oxidativ, micronutrienții, nivelul de inflamație, dar și factorii genetici, toxicitatea, expunerea prelungită și repetată la radiații termice, excesul de acid uric.
Dieta echilibrată, bazată mai mult pe vegetale și produse lactate are efect protector asupra sănătății oculare. Dimpotrivă, o dietă bogată în sodiu, carbohidrați și grăsimi crește riscul de cataractă. De asemenea, aportul de antioxidanți precum beta-caroten, luteină sau zeaxantină este asociat cu un risc redus de cataractă. Stresul oxidativ joacă un rol important în dezvoltarea cataractei și este asociat cu mai multe enzime antioxidante și biomarkeri. Rezistența la insulină este, de asemenea, un factor de risc esențial pentru cataractă, în special la pacienții diabetici. Iar înțelegerea acestor factori de influență ne ajută să încetinim apariția și dezvoltarea cataractei.
În concluzie, orice scădere a acuității vizuale, vederea încețoșată, nevoia de a mai aprinde încă un bec atunci când citim sau desfășurăm alte activități, dacă avem dificultăți în a vedea lumina puternică a soarelui sau dimpotrivă, nu vedem bine pe timpul nopții, avem vedere în halou, vedere dublă la un ochi sau mergem des la optician pentru a ne face noi ochelari, toate acestea sunt semne de cataractă în evoluție pentru care se impune consult de specialitate la medicul oftalmolog.
Articol susținut de Regina Maria