Orașele mici din România sunt lăsate în afara discuțiilor privind tranziția energetică

Localitățile urbane mici din țara noastră sunt adesea lăsate în afara discuțiilor publice privind tranziția energetică. Ele au nevoie de sprijin mai mare pentru a naviga cu succes prin transformările tranziției, precum și de un dialog mai bun cu autoritățile centrale, se arată într-un comunicat al Observatorului Român al Sărăciei Energetice.

Cetățenii din aceste comunități mici nu dispun de informații accesibile, astfel încât să poată lua cele mai bune decizii în ceea ce privește energia din surse regenerabile, comportamentele pentru eficiența energetică, precum și sursele de finanțare aferente.

Acestea sunt câteva concluzii ale proiectului „Educație energetică pentru localități urbane durabile – ENERTOWN”, finanțat de Innovation Norway și derulat de Asociația Centrul pentru Studiul Democrației (inițiatorul Observatorului Român al Sărăciei Energetice) în parteneriat cu Universitatea din Stavanger (Norvegia) și cu Asociația Circular – ECERA, alături de Servelect, în perioada 1 aprilie 2023 – 30 aprilie 2024.

ENERTOWN a prilejuit, timp de un an, o serie de interacțiuni între experții care fac parte din echipa de proiect și membrii comunității locale din patru orașe mici – Turda, Câmpia Turzii, Gherla, Huedin – ca etapă pilot.

Interacțiunile pe care experții ORSE le au cu membrii comunităților locale vizează mai multe faze de acțiune: conștientizare, diagnoză, construirea de competențe, asistență în elaborarea de politici locale și în implementarea acestora.

Prin proiectul ENERTOWN, experții au urmărit în special prima dimensiune, aceea de a crește nivelul de conștientizare și cunoaștere cu privire la tranziția energetică, în contextul în care orașele de dimensiuni mai reduse au de-a face cu provocări diferite de cele ale orașelor mari.

În seria de dialoguri din cadrul proiectului, au avut loc întâlniri cu cetățenii, la care au luat parte reprezentanți ai sistemului educațional (inclusiv elevi), antreprenori locali, reprezentanți ai asociațiilor de proprietari.

În cadrul acestor întâlniri, au fost culese percepțiile proprii ale comunităților locale cu privire la tranziția energetică și implicațiile pe care aceasta le are la nivelul comunităților locale, precum și impactul asupra calității vieții.

„Întâlnirile cu cetățenii au fost cele mai dense în conținut. Ne-au ajutat și pe noi să ne îmbogățim nivelul de înțelegere cu privire la modul în care astfel de dinamici macro, adeseori reglementate la nivel european sau național, sunt percepute la nivel local. Chiar dacă există multă variație de la un context local la altul, există o nemulțumire colectivă cu privire la felul adeseori netransparent și lipsit de coordonare prin care actorii de la nivel central (entități guvernamentale sau companii private) comunică cu administrațiile locale”, a declarat George Jiglău, președintele Asociației Centrul pentru Studiul Democrației.

De asemenea, au fost surprinse câteva situații extrem de relevante, cum ar fi tranziția către gaz natural de la Huedin, în contextul în care la nivel european și chiar național se merge spre renunțarea la gaz.

Trecerea de la lemn la gaze naturale are un impact în general pozitiv asupra calității vieții la nivel local.

„În contextul tranziției orașului către gaz natural, pentru localnici lemnul rămâne un combustibil alternativ de dorit mai ales când prețurile cresc. Localnicii nu și-au desființat soba de lemne, chiar dacă au trecut pe gaze naturale. Această flexibilitate este bine-venită mai ales în contexte cum a fost cel al creșterii prețurilor la energie de anul trecut. Mai ales în zonele acestea de munte, iarna e mai lungă, acest aspect este foarte important”, mai spune George Jiglău.

Sursa foto: Dreamstime