Ordonanța carburanților, criticată dur: „O reducere total nesemnificativă”. Cât crede că va scădea prețul combustibilului organismul care a dat aviz negativ proiectului

Măsurile pe piața carburanților pe care Guvernul Bolojan se pregătește să le adopte joi prin ordonanță de urgență „vor avea ca rezultat o reducere de maxim 50 bani pe litru de combustibil, total nesemnificativ la prețuri de peste 10 lei/litru și nu vor reuși să stopeze creșterea în continuare a prețurilor”, atenționează Consiliul Economic și Social în avizul nefavorabil pe care l-a dat miercuri la acest act normativ. Avizul CES este obligatoriu pentru adoptarea unui act normativ, însă are doar un rol consultativ.

Într-un document de 13 pagini, Consiliul Economic și Social (CES) motivează avizul nefavorabil pe care l-a dat miercuri față de proiectul de ordonanță de urgență pe care Guvernul condus de Ilie Bolojan a anunțat că-l va adopta în ședința de joi, 26 martie.

Plafonările conduc la creșteri de prețuri la alte produse

Consiliul Economic și Social (CES), care reunește reprezentanți ai patronatelor, sindicatelor și societății civile, este un organism consultativ care facilitează dialogul cu Guvernul pe măsurile legislative adoptate de Executiv.

În esență, CES este „vocea” societății civile organizate în procesul legislativ, asigurându-se că deciziile politice țin cont de realitățile din teren. Avizele sale sunt obligatorii, dar au doar rol consultativ.

CES consideră că măsurile de plafonare prevăzute în proiectul de ordonanță ridică probleme semnificative de principiu și de aplicabilitate.

„Cu titlu general, pe fond, atragem atenția asupra faptului că, în forma propusă, prin introducerea unei plafonări a adaosului comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora, proiectul încalcă principiile fundamentale ale economiei de piață, printr-o intervenție majoră a statului în mecanismele economice. Acest mecanism de plafonare a devenit un instrument adoptat de stat în mod uzual în situații de criză, plasând astfel o povară semnificativă și disproporționată asupra operatorilor economici”, se arată în aviz.

Măsura ignoră realitățile economice și costurile de operare fluctuante, influențate de factori externi și substituie mecanismul formării prețului cu o decizie administrativă.

„Experiențele similare din alte țări, dar și la nivel național, pentru alte categorii de produse, au demonstrat că plafonările conduc la disfuncționalități semnificative și chiar creșteri de prețuri la alte produse, afectând, în final, tocmai consumatorii pe care statul pretinde că îi protejează”, atenționează CES.

Prețul la pompă al combustibililor, continuă CES, este puternic influențat de fluctuațiile înregistrate de cotațiile barilului de petrol pe piața internațională, în prezent afectată de o situație geopolitică, iar evoluțiile militare și politice din zonă sunt dificil de anticipat, existând riscul ca oferta să fie afectată pe o perioadă îndelungată.

„Un astfel de scenariu, coroborat cu măsura plafonării adaosului comercial, creează o situație de vulnerabilitate crescută pentru sectorul producției de combustibili care s-ar putea confrunta cu costuri operaționale ridicate, dificil de susținut în contextul unei marje plafonate, sau dificultăți în a accesa materia primă necesară pentru obținerea produselor energetice. Astfel, măsura propusă nu reprezintă doar o ingerință în economia de piață, ci poate periclita aprovizionarea cu combustibili la nivelul întregii economii”, spune organismul.

Fără beneficii reale pentru consumatori și firme

Măsura de plafonare a adaosului comercial nu răspunde obiectivului declarat de protejare a consumatorului final și nu creează premisele unei reduceri efective a prețurilor de vânzare la benzină și motorină, susține CES.

„Dimpotrivă, în absența unor mecanisme economice clare și funcționale, intervenția propusă are un impact limitat sau potențial contrar celui urmărit, fără a genera beneficii reale nici pentru consumatorii finali, nici pentru mediul de afaceri”, se arată în aviz.

În plus, CES subliniază că măsura nu este suficient fundamentată din punct de vedere economic și nu este însoțită de o analiză adecvată a efectelor asupra întregului lanț valoric, ceea ce creează premisele apariției unor dezechilibre majore, inclusiv disfuncționalități în aprovizionare și afectarea sustenabilității operaționale a companiilor din sector.

O reducere de maxim 50 bani pe litru de combustibil

Consiliul Economic și Social (CES) prezintă și o estimare a reducerii prețului la carburanți dacă Guvernul va adopta măsurile propuse în Ordonanța de urgență.

„Măsurile cuprinse în proiectul de act normativ vor avea ca rezultat o reducere de maxim 50 bani pe litru de combustibil, total nesemnificativ la prețuri de peste 10 lei/litru și nu vor reuși să stopeze creșterea în continuare a prețurilor”, susține CES.

„Având în vedere că din prețul carburanților statul încasează sub formă de taxe aproximativ 60%”, continuă CES, „se impune o reducere pe o perioadă limitată a cuantumului acestor taxe proporțional pe tot lanțul de formare a prețului (incluzând și producătorii și distribuitorii) care ar conduce la un impact pozitiv semnificativ, atât pentru populație, cât și în economie”.

Falimente, urmate de criză de carburanți și o eventuală raționalizare

CES mai menționează că prețul barilului de petrol a avut un maxim al ultimilor 5 ani în luna martie a anului 2022 (130-139 dolari pe baril), însă taxele percepute de stat nu erau crescute la acest nivel.

„Limitarea unilaterală a adaosului comercial cu 50 % numai pentru lanțul de distribuție va duce la o încetare de activitate a unor distribuitori care nu-și vor mai acoperi costurile, urmată de o criză de carburanți și o eventuală raționalizare, în condițiile în care România acoperă integral producția de benzină și doar în cazul motorinei apelează la importuri”, avertizează CES.

De asemenea, CES spune că se impune repornirea de urgență a rafinăriilor a căror activitate este oprită din diverse motive.

Tot efortul este mutat pe mediul privat

În susținerea efortului de a depăși criza prețurilor la combustibili nu există solidaritate între sectorul privat și cel de stat, mai observă CES.

„Prin acest proiect de act normativ, doar operatorii economici sunt obligați să își reducă adaosul comercial, neexistând nicio măsură corelativă a statului, respectiv reducerea accizei la combustibili și a TVA-ului. În acest fel, tot efortul este mutat pe mediul privat, statul neparticipând în niciun fel la acest efort. De exemplu, Italia a redus acciza la motorină și benzină cu 25 de cenți/l, iar la GPL cu 12 cenți/l”, spune CES.

Consiliul mai atenționează în aviz că „nu există nicio evaluare a impactului asupra prețului combustibililor a limitării la cel mult a 50% a adaosului comercial de către operatorii economici”.

„Proiectul de act normativ limitează pe toată perioada situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere adaosul comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora, la cel mult 50% din media adaosului comercial practicat în anul 2025 de către fiecare operator economic, fără o evaluare a scăderii prețului”.

În același timp, „nu este reglementată eliminarea Impozitului pe Cifra de Afaceri Suplimentar (ICAS) pe întreaga perioadă a situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere.

„Prețul combustibililor afectează toate sectoarele economiei naționale, iar impozitul suplimentar este transferat în prețul final al carburantului”, arată CES.

De asemenea, „nu este reglementată rambursarea accizei pentru industria alimentară: operatorii din industria alimentară efectuează transport în cont propriu, iar costul carburantului influențează în mod direct prețul produselor de la raft”.

Reducerea componentei bio din benzină de la 8% la 2% ar putea atrage un infringement

CES mai atenționează și prevederii prin care se introduce o derogare substanțială de la obligația de amestec a biocarburanților în benzină, prin reducerea pragului de la 8% la minimum 2%, pe durata situației de criză.

„În primul rând, măsura este incompatibilă cu cadrul european în materie de energie și climă. Obligația de amestec a biocarburanților derivă din Directiva privind energia regenerabilă (RED III), transpusă în legislația națională prin OUG nr. 80/2018. Aceasta nu reprezintă o opțiune de politică publică internă, ci o obligație asumată la nivel european, parte a traiectoriei de reducere a emisiilor din transporturi. O derogare unilaterală, chiar temporară, necesită o justificare solidă, notificare formală către Comisia Europeană și o evaluare de impact. În absența acestor pași, există un risc real de încălcare a dreptului UE și de declanșare a unei proceduri de infringement, ceea ce afectează credibilitatea României în implementarea politicilor climatice”, avertizează CES.

În al doilea rând, continuă CES, impactul asupra mediului este negativ atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu.

În al treilea rând, intervenția produce efecte economice contradictorii și afectează lanțuri de valoare locale relevante pentru o tranziție justă.

„Industria bioetanolului și a biodieselului din România, construită pe investiții semnificative și integrată cu sectorul agricol, riscă să fie destabilizată prin reducerea cererii interne. Aceasta înseamnă pierderi de locuri de muncă, diminuarea valorii adăugate create local și creșterea dependenței de importuri de combustibili fosili.”

Consiliul Economic și Social (CES) a dat miercuri aviz nefavorabil pe proiectul de OUG. Din 37 voturi exprimate, 34 de voturi au fost nefavorabile, 2 favorabile cu observații și 1 vot a fost favorabil. Avizul CES e obligatoriu, dar are doar rol consultativ.

Bolojan promite un nou set de soluții săptămâna viitoare

Guvernul a anunțat că Ordonanța de urgență privind criza carburanților va fi adoptată în ședința de joi. „În urma discuțiilor de astăzi din Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social, Ministerul Finanțelor va opera niște modificari pe care le va anunța în această seară”, a anunțat Guvernul.

Ministerul Finanțelor nu a anunțat până la această oră modificările la proiectul de OUG avizat de CES. Guvernul se întâlnește joi, de la ora 11:00, pentru a adopta această primă ordonanță de urgență.

Premierul Ilie Bolojan a afirmat, miercuri, că se lucrează ”serios” la măsuri de sprijin care să asigure un comportament corect pe piaţa carburanţilor, menţionând că veniturile suplimentare obţinute din TVA, ca urmare a scumpirilor carburanţilor, nu vor rămâne la buget, ci vor fi introduse într-o schemă de finanţare.

„În prima ședință de Guvern vom aproba o Ordonanță de Urgență care să permită intervenția în piață și să asigure securitatea aprovizionării pentru cetățeni și economie, iar săptămâna viitoare vom veni cu un nou set de soluții”, a afirmat prim-ministrul.