Skip to content
femeie care se trezește dimineața
Bine cu tine - Powered by MedLife

Orele din zi cu cel mai mare risc de AVC. Ce se întâmplă în organism în acest interval

Claudia Spridon-Dragodan

Primele ore ale dimineții pot fi cele mai riscante pentru inima și creierul nostru, arată o analiză care a inclus aproape 12.000 de cazuri de accident vascular cerebral (AVC). Un tipar similar a fost observat și în cazul infarctelor, cercetările arătând că riscul de infarct este mai mare între orele 6:00 și 12:00. Explicația ar putea fi legată de modificările biologice care se produc în organism odată cu trezirea.

În primele ore ale dimineții, nivelul melatoninei scade, iar cel al cortizolului crește și atinge un vârf la scurt timp după ce ne trezim. Pe de altă parte, în timp ce dormim, tensiunea arterială scade cu 10-20% față de valorile din timpul zilei, apoi începe să crească din nou, cu puțin timp înainte de a ne trezi. 

În momentul în care te ridici și începi să te miști, tensiunea arterială crește, de regulă, și mai mult. Această creștere poate contribui la riscul mai mare de infarct și accident vascular cerebral în primele ore ale zilei, spune medicul Trisha Pasricha, într-un articol din publicația americană „The Washington Post”. Însă, în ceea ce privește accidentele vasculare cerebrale, nu doar tensiunea arterială contează. Dimineața se produc și modificări ale coagulării sângelui.

În 2011, oamenii de știință din Boston au descoperit că ritmul circadian influențează activarea trombocitelor, celulele sanguine implicate în formarea cheagurilor, care devin mai predispuse să se aglomereze în primele ore ale dimineții. Ulterior, un alt studiu a indicat că nivelul unei proteine din sânge care încetinește dizolvarea cheagurilor atinge, de asemenea, un vârf dimineața. Prin urmare, ritmul circadian nu reglează doar somnul și nivelul de energie, ci influențează și procese biologice care ar putea explica de ce riscul de AVC este mai mare dimineața.

Semne de AVC pe care oamenii nu le recunosc întotdeauna

Un studiu a arătat că aproximativ unul din șapte pacienți cu AVC nu prezenta semnele clasice, precum asimetria feței, slăbiciunea brațului sau dificultățile de vorbire. 

Un studiu publicat în 2017, care a analizat 736 de pacienți cu AVC ischemic, a arătat că aproximativ unul din șapte nu prezenta semnele clasice, precum asimetria feței, slăbiciunea brațului sau dificultățile de vorbire.

În schimb, unii dintre pacienți prezentau tulburări de echilibru sau de vedere, apărute brusc. Pentru a veni în sprijinul pacienților, Asociația Americană pentru AVC (American Stroke Association) recomandă acronimul BE-FAST, care ajută la recunoașterea semnelor de alarmă: pierderea echilibrului (Balance), tulburări de vedere (Eyes), asimetria feței (Face), slăbiciunea unui braț (Arms), dificultăți de vorbire (Speech) și apelarea imediată a numărului 112 (Time).

Cu cât tratamentul este administrat mai repede, cu atât cresc șansele de recuperare și scade riscul de dizabilitate. Chiar dacă simptomele dispar după câteva minute, este necesară apelarea imediată a numărului 112, deoarece pot indica un atac ischemic tranzitoriu (AIT), care poate preceda un AVC.

Cum este tratat un AVC și de ce contează fiecare oră

Atunci când medicii de la Urgențe suspectează un AVC, pacientul este evaluat rapid, inclusiv printr-o tomografie computerizată (CT) sau, în anumite situații, prin RMN cerebral. Investigațiile ajută la stabilirea tipului de AVC, a zonei afectate și a tratamentului potrivit, explică medicul Trisha Pasricha.

În cazul AVC-ului ischemic, provocat de blocarea unui vas de sânge, medicii pot interveni pentru îndepărtarea cheagului printr-o procedură numită trombectomie mecanică. Până în 2018, îndepărtarea mecanică a unui cheag de sânge din creier, procedură numită trombectomie, era efectuată, în general, în primele șase ore de la debutul simptomelor.

În cazul trombolizei intravenoase, tratament care urmărește dizolvarea cheagului, intervalul standard de administrare este de până la patru ore și jumătate de la debutul simptomelor.

În 2018, rezultatele unor studii clinice importante au permis extinderea intervalului în care trombectomia mecanică poate fi efectuată la anumiți pacienți, dincolo de limita de șase ore. În prezent, această procedură poate fi efectuată, în cazuri selectate, chiar și până la 24 de ore de la debutul AVC-ului. În plus, ghidurile medicale americane actualizate în 2026 permit extinderea intervalului pentru tromboliză la anumiți pacienți, în funcție de rezultatele investigațiilor imagistice.

De aceea, este important ca medicii să afle când pacientul a fost văzut ultima dată fără simptome. Chiar și atunci când o persoană se trezește cu semne de AVC, fără să știe când au apărut, poate exista o posibilitate de tratament.

Mulți pacienți care ajung în spital în urma unui AVC pleacă acasă cu un tratament menit să reducă riscul unui nou accident vascular cerebral. În funcție de cauza AVC-ului, medicul poate recomanda un antiagregant plachetar, precum aspirina, sau un anticoagulant, de exemplu în cazul pacienților cu fibrilație atrială. Tratamentul poate include și medicamente pentru controlul tensiunii arteriale și al colesterolului.

Hipertensiunea arterială este unul dintre cei mai importanți factori de risc modificabili pentru AVC. Prin urmare, este esențial ca pacienții să-și ia medicația fără întreruperi și să consulte medicul curant înainte de a modifica ora administrării sau dozele medicamentelor.

Două studii clinice ample, unul din Marea Britanie și altul din Canada, au arătat că administrarea medicamentelor pentru hipertensiune seara, în loc de dimineața, nu reduce riscul de infarct sau AVC. Mai important decât momentul administrării este ca tratamentul să fie urmat consecvent, conform recomandărilor medicului.