[P] ​Prima Nationalizare

Comisia de Industrii si Servicii a Camerei Deputatilor a decis in mod arbitrar si prin incalcarea principiilor pietei libere excluderea unui operator privat din piata gazelor naturale din Romania. Votul din Comisie, care a avut loc pe 4 octombrie, a schimbat fundamental sensul OUG 64/2016 si acest lucru va produce efecte negative majore asupra piete de gaze naturale si economiei Romaniei.

Nationalizarea activitatii Bursei Romane de Marfuri prin impunerea unui monopol de stat asupra tranzactionarii gazelor naturale, printr-un proces de legiferare denaturat, este anticonstitutionala si incalca in mod flagrant legislatia UE in materie de functionare a pietelor bursiere si principiile de concurenta. In acelasi timp, decizia Comisiei afecteaza structural sistemul energetic romanesc si pune sub semnul incertitudinii finantarea UE pentru gazoductul BRUA si investitiile din platoul continental al Marii Negre.

Bursa Romana de Marfuri interzisa pe piata de gaze naturale

BRM este singura entitate care a dezvoltat o bursa de gaze naturale in Romania, fapt demonstrat prin lichiditatea ridicata pe intreaga durata a anului curent. Desi prin forma initiala a OUG 64, care se aplica din noiembrie 2016, se impunea ca un prag de minim 30% din cantitatile de gaze naturale sa se tranzactioneze pe bursa, in aceasta perioada, pe platformele BRM s-a tranzactionat o cantitate reprezentand cca 70% din consumul national. Participarea jucatorilor din piata la aceste tranzactii a fost evident voluntara si a adus beneficii economice tuturor actorilor implicati. In ciuda acestor evidente, Bursa Romana de Marfuri a fost interzisa din piata de gaze naturale cu ajutorul voturilor unor parlamentari din Comisia de Industrii, prin atribuirea in exclusivitate a tranzactiilor din piata angro de gaze operatorului de stat OPCOM.

Nu a existat nicio explicatie pentru decizia Comisiei, nu au fost prezentate niciun fel de argumente pentru care o activitate economica din domeniul serviciilor nu mai poate fi prestata si de catre o entitate privata deja licentiata, care pe baza licentei a investit si a construit cu eforturi proprii o piata care prezinta rezultate remarcabile. Impotriva amendamentelor prin care eram exclusi, au luat pozitie autoritatile competente din energie (Ministerul Energiei si ANRE), reprezentanti ai Comisiei Europene, ai Consiliului Concurentei, participantii la piata si asociatiile lor, burse similare din celelalte state membre ale UE.

Audierile orchestrate au fost formale, punctele de vedere contrare nu au fost discutate niciodata, iar domeniul puterii executive a fost acaparat de catre un grup al puterii legislative din cadrul Comisiei, care lasa impresia ca a acumulat intreaga competenta si putere de decizie in sistemul energetic romanesc. Vorbim de o nationalizare a unei activitati economice din piata libera in beneficiul unui grup de interese. Tolerarea unei astfel de situatii ne va conduce catre alte acte similare. De ce nu ar interzice Comisia de Industrii si Servicii si activitatea altor operatori privati din industrie, transporturi, energie? De ce s-ar opri aici si nu ar decide sa avem un singur producator de pantofi, o singura televiziune, o singura banca?

Transparenta si tranzactiile pe Bursa au stabilizat pretul gazelor

Dupa mai multe negocieri, in anul 2012, Guvernul Romaniei si Comisia Europeana au stabilit un calendar de crestere graduala a pretului gazelor naturale in Romania. Motivatia a fost caracterul profund neconcurential al tranzactiilor cu gaze naturale. Anul trecut, din cauza pretului scazut al gazelor la nivel mondial, guvernul Romaniei si Comisia Europeana au cazut de acord sa inghete acest calendar al liberalizarii la 60 lei/Mwh.

Scopul acestei inghetari a fost ca cetatenii romani sa nu fie fortati sa plateasca un pret artificial mai mare pentru gaze naturale, cand exista clar o alternativa. Conform calendarului initial, in aprilie 2017 pretul ar fi trebuit sa urce la 72 lei/ Mwh, pentru ca din 2018 sa ajunga la 78 lei/Mwh. Prin adoptarea formei initiale a OUG 64, Guvernul a eliminat calendarul agreat in 2012 si a liberalizat pretul de productie a gazelor naturale, permitand pietei sa stabileasca un pret de referinta sub cel din calendarul din 2012.

In ultima perioada, pretul gazelor naturale a ajuns la 68 lei/Mwh, sub ceea ce se negociase cu Comisia Europeana in calendarul de preturi, pret ce ar fi trebuit aplicat in acest an. Este evident faptul ca tranzactionarea transparenta pe BRM nu doar ca nu a dus la cresterea preturilor, dar a ajutat la scaderea si stabilizarea acestora. Evolutia cotatiilor BRM pe parcursul acestui an – de la 76 lei/Mwh in ianuarie la sub sub 68 lei/Mwh in trim. III – este similara si chiar mai redusa fata de cele ale Bursei Central-Europene (CEGH). Anuntata crestere de 6% a pretului la gaze naturale, la care ulterior s-a renuntat, nu are nicio legatura cu activitatea de productie, asa cum gresit au informat membrii Comisiei de Industrii, ci vine din componenta de servicii (transport, distributie si inmagazinare). A fost inca o dezinformare transmisa publicului pentru a justifica un vot pentru scoaterea de pe piata de gaze naturale a unui operator privat.

Infringement la Comisia Europeana

Comisia Europeana a deschis impotriva Romaniei o investigatie datorita faptului ca tara noastra a impus bariere fizice si comerciale in calea exporturilor de gaze naturale. OUG 64, prin care s-a impulsionat tranzactionarea pe bursa a gazului natural, demostrand astfel ca piata de gaze naturale interna este gestionata de regulile cererii/ofertei, a inlaturat conditiile de infringement, Comisia Europeana suspendand cazul contra Romaniei chiar inainte de a-l trimite la Curtea de Justie a Uniunii.

Acum insa, Comisia de Industrii a impus un monopol de stat in favoarea OPCOM pentru a doua oara in acest an. Intentia a fost criticata inclusive, in luna mai, de Comisia Europeana printr-o scrisoare. De asemenea, unul dintre membrii Comisiei de Industrii si Servicii din Camera Deputatilor a confirmat public posibilitatea redeschiderii procedurii de infringement dupa o intalnire cu Maros Sefcovic, Vicepresedinte pentru Uniunea Energetica din cadrul Comisiei Europene.

BRUA e in pericol

Transgaz a beneficiat de o finantare nerambursabila in valoare de 180 milioane euro in anul 2016 pentru constructia gazoductului BRUA din partea Comisiei Europene. Proiectul leaga Bulgaria, Romania, Ungaria si Austria si face parte din coridorul vertical prevazut de strategiile europene care vizeaza securizarea aprovizionarii cu gaze a tarilor membre a Uniunii Europene.

Romania joaca un rol vital in acest proiect, iar finantarea proiectului a fost direct legata de deschiderea pietei din Romania si alocata pentru a urgenta procesul de interconectare europeana. Votul din Comisia de Industrii si Servicii nu face decat sa deraieze Romania de pe acest traseu, punand in pericol conexiunea cu conducta TAP (Gazoductul Trans-Adriatic) prin care se vor transporta gaze naturale dinspre Marea Caspica. Mentinerea unei Romanii izolate si cuplata numai prin culoarele actuale nu corespunde interesului national.

Nerespectand legile concurentei si ale economiei de piata, promovand in continuare izolarea fata de pietele europene si discriminarea producatorilor romani fata de cei externi, se accentueaza pericolul ca acest proiect sa isi piarda finantarea europeana.

Compromiterea proiectului romanesc din Marea Neagra

Exxon Mobile ar trebui sa anunte in 2018 decizia cu privire la exploatarea gazului natural din Marea Neagra. In platoul continental al Marii Negre s-au descoperit o serie de perimetre bogate in gaze naturale pentru care este nevoie de foraj la mare adancime. Alaturi de Exxon mai pot exploata gaz natural Romgaz, OMV Petrom si LukOil. Doar Exxon, a investit pana acum 1.5 miliarde euro in operatiuni de prospectie si explorare. Daca va implementa proiectul BRUA, Romania ar putea sa castige sume importante de bani din exploatarea acestor resurse si introducerea acestor resurse in Sistemul National de Transport.

Romania s-ar putea transforma intr-un hub energetic si ar putea contribui la asigurarea securitatii energetice a UE. Relatia cu Uniunea Europeana impune reciprocitate: primesti, dar trebuie sa si oferi. Veniturile obtinute ar contribui la acoperirea fondurilor atat de necesare pe termen scurt si mediu pentru dezvoltarea infrastructurii, inclusiv a celei energetice si la accelerarea cresterii durabile a economiei. Contextul geo-politic face ca decizia Comisiei sa fie cu atat mai bizara cu cat, prin votul sau, se pericliteaza acest proiect vital pentru strategia si securitatea nationala.

***

In consecinta, facem un apel la toate fortele responsabile din clasa politica si societatea civila, indiferent de apartenenta doctrinara sau de viziunea economica. Consideram ce ceea ce s-a incercat in cadrul Comisiei de Servicii si Industrii a Camerei Deputatilor prin amendarea OUG 64/2016 aduce grave atingeri principiilor pietei libere si a intereselor nationale ale Romaniei. Sub pretextul unui populism contrazis de realitate si de date, s-a capturat piata de gaze din Romania de catre un grup de interese prezent de multi ani in sistemul energetic romanesc.

Efectele sunt clare si pot fi anticipate in detaliu: izolarea Romaniei pe piata de gaze europeana; posibile actiuni de infringement; cresteri de preturi datorate operatorului de stat care va continua sa actioneze netransparent si va conduce la turbulente si denaturari de preturi in piata, asa cum s-a intamplat in zona energiei electrice. Monopolul este cu atat mai periculos cu cat concentreaza in mainile unui singur operator si ale unui singur grup controlul intregului domeniu energetic romanesc, atat cel al energiei electrice cat si al gazelor naturale. Consumatorii romani, industriali si casnici vor fi taxati conform politicilor unui grup de interese care tine piata sub control.

Ne exprimam speranta ca plenul Parlamentului va respinge amendamentele votate de catre Comisia de Servicii si Industrii a Camerei Deputatilor deoarece contravin intereselor de securitate ale Romaniei, pericliteaza interconectarea europeana si distrug piata libera si transparenta.