Paduri protejate cu bani straini, taiate cu girul statului

Pentru ca legea e permisiva, au disparut codri intregi din Piatra Craiului, una dintre cele mai importante rezervatii naturale.

Parcul Piatra Craiului e invadat de exploatari forestiere. In fata poftei de bani a unora, proiectele de conservare a naturii finantate de straini sunt date uitarii. La intrarea in Parcul National Piatra Craiului (PNPC), turistii pot citi, pe o pancarta, regulile de comportament.

In afara celor de acum prea bine stiute, gen „pastrati curatenia!”, „nu faceti zgomot!” ori „nu faceti focul in padure!”, excursionistii afla si ca accesul auto in Parc este interzis, cum interzisa este si utilizarea traseelor nemarcate.

In total contrast cu aceste reguli aparent stricte, ghinionistii care au ales ca poarta de intrare sudul masivului, dinspre comuna Dambovicioara si Cabana Brusturet, vor gasi un peisaj de cosmar. Drumul, teoretic inchis circulatiei, e strabatut in fiecare zi de zeci de tractoare si camioane, care l-au transformat intr-o adevarata mlastina mirosind a motorina, ulei si a gaze de esapament.

Adio liniste, adio aer curat! Iar mai sus, spre Grind, e chiar si mai urat: padurea este pur si simplu rasa, iar lucrarile nu afecteaza numai animalele pe care le gazduia efectiv portiunea taiata, ci si pe cele de pe o raza de cativa kilometri. Caci pana acolo se aud fierastraiele, motoarele utilajelor si strigatele muncitorilor.

In plus, dupa cum afirma Andrei Blumer, presedintele Asociatiei pentru Ecoturism din Romania, padurea taiata era una „cu o valoare estetica mare”. „Era o portiune neatinsa de 50-60 de ani, cu copaci cazuti. In plus, o data cu padurea a disparut si traseul turistic marcat din zona”, explica el.

Normal ca prima reactie a oricarui iubitor al naturii este sa se intrebe cine le da voie taietorilor sa defriseze o bucata buna a unui parc national. Luati la rost, muncitorii spun ca ei sunt angajatii unor firme private si ca nu-si fac decat meseria. „Padurea pe care o taiem e a unor particulari din Dambovicioara, iar o parte chiar a Primariei Dambovicioara.

Scoatem 200 de metri cubi pe zi”, ne-a explicat unul dintre ei. Spre edificare, un hectar de padure contine, in medie, 220 de metri cubi de lemn. Mai exact, numai in exploatarea de la Grind se taie cam un hectar pe zi.

In plus, conform unor surse din cadrul Regiei Nationale a Padurilor, in spatele exploatarilor forestiere s-ar afla nume mari din cadrul organizatiei Arges a partidului de guvernamant. Horatiu Hanganu, seful PNPC, spune ca, potrivit Hotararii de Guvern nr. 552/2003, „se pot efectua taieri in interiorul Parcului, dar cu o intensitate mai redusa si numai in afara zonei de conservare speciala”.

„Zona Grind se afla in afara zonei de conservare speciala. De altfel, la nivelul Parcului nu exista nici un caz in care sa se fi taiat arbori situati in aceasta zona”, explica el. Hanganu spune, totusi, ca nu in toate situatiile taierile se desfasoara conform legii.

„Administratia Parcului a sesizat de nenumarate ori autoritatile competente cu privire la taieri rase pe suprafete peste limita legala de trei hectare, taierea de arbori nemarcati ori necuratirea parchetului de resturi de exploatare, aplicandu-se amenzi”, afirma el. Dar taierea fara socoteala a copacilor nu este singura problema pentru zona Piatra Craiului.

La adapostul aceleiasi hotarari de guvern, mii de oi si vaci isi fac veacul pe pasunile din Parc, chiar si pe cele din zona de conservare speciala. Legea spune ca pajistile si pasunile trebuie utilizate „rational” si doar in anumite conditii, dar, in practica, controlul acestei activitati este destul de dificil.

O firma privata face presiuni asupra autoritatilor din Zarnesti pentru deschiderea unei cariere de piatra in imediata apropiere a masivului. Din fericire, intr-o sedinta recenta a Consiliului local, doar sase din cei 19 consilieri au votat in favoarea proiectului. „S-au desteptat alesii locali.

Au inteles, in sfarsit, ca o astfel de investitie ar ingropa toata dezvoltarea turistica a orasului”, spune Marin Teleleu, consilier in Zarnesti. In plus, aceiasi alesi au un cuvant greu de spus in ceea ce priveste stoparea extinderii zonei construite spre Plaiul Foii, in plin parc national.

Din 1993 si pana in prezent, in masivul Piatra Craiului s-au investit peste cinci milioane de dolari, in cadrul a doua proiecte finantate in mare parte de institutii externe (Banca Mondiala, Uniunea Europeana, WWF).

„Managementul conservarii biodiversitatii” si „Protectia carnivorelor mari” vizeaza, lesne de inchipuit, apararea speciilor din PNPC, unele dintre ele unice in lume, in fata agresiunii civilizatiei.

„Daca aici, unde s-au bagat atatia bani si exista atatia martori, se procedeaza astfel, va dati seama cum stau lucrurile in alte zone ale tarii”, rezuma situatia reprezentantul unei organizatii ecologiste care a dorit sa-si pastreze anonimatul.

CE DISTRUG TAIETORII DE LEMNE

* Rezervatia Naturala Piatra Craiului a fost infiintata in 1938, pe 440 de hectare. In 1990, a fost transformata in Parc National, cu o suprafata de 14.800 de hectare.

* In Parc au fost identificate 1.118 specii si subspecii de plante, 181 dintre acestea fiind rare sau vulnerabile.

* In Piatra Craiului traiesc sute de specii de animale (dintre acestea, 40 de specii de mamifere si 109 de pasari).

* Doua proiecte, finantate in special de organizatii externe, actioneaza pentru conservarea faunei si florei din masiv din 1993, respectiv 1999.

PADURILE ROMANIEI IN CIFRE

* In Romania existau, la sfarsitul lui 2003, 6,4 milioane de hectare de fond forestier, adica 0,27 hectare pe cap de locuitor.

* Spre comparatie, proportia in Germania este de 0,1 ha, in Ungaria 0,2 ha, in Franta 0,3 ha, in Austria 0,5 ha, in Bosnia 0,8 ha, iar in Rusia 5,2 ha pe cap de locuitor.

* 4,4 milioane de hectare din padurile Romaniei erau proprietate publica, restul fiind retrocedate dupa 1990 fostilor proprietari.

* 30% sunt paduri de rasinoase, iar 70% de foioase, predominant de fag si stejar.

Razvan Amariei