Pahonțu se apără. Dar în locul unde spune șeful SPP că a stat, manifestanții au fost „zdrobiţi în bătaie”, a mărturisit unul dintre cei mai cunoscuți intelectuali români
„Ne-am aflat în dispozitivul de la intersecția străzilor 13 Decembrie și Academiei”, a afirmat recent Lucian Pahonțu, ca să se apere față de investigația Recorder. O mărturie a lui Horia Roman Patapievici susține că la acea intersecție demonstranții pentru democrație au fost „târâți de picioare” și bătuți.
Descrierea făcută de Horia Roman Patapievici este dezinteresată, întrucât nu datează din perioada actuală a cazului Pahonțu, ci este mult anterioară acestuia.
Șeful SPP Lucian Pahonțu susține că a stat în cealaltă parte a străzii pe care l-a plasat investigația Recorder.
Dar în ambele capete ale străzii 13 decembrie au avut loc acte de represiune contra civililor care protestau pașnic. Cu o diferență.
Dacă vă faceți în septembrie un abonament anual la HotNews Premium, un profesor primește gratuit un abonament pe 12 luni. Abonamentele dascălilor sunt distribuite printr-o organizație de educație care investește în profesori.
Pe 31 august 2026, Lucian Pahonțu a afirmat într-un comunicat că nu a avut nicio implicare în actele de represiune din noaptea de 21 decembrie 1989.
El a spus că a stat pe aceeași stradă unde l-a plasat și investigația Recorder, pe strada 13 Decembrie (actuala Câmpineanu). Diferența: Lucian Pahonțu spune că a stat la capătul celălalt al străzii. Nu spre Piața Universității, ci spre Calea Victoriei.
Violențele din ambele zone
La ambele capete ale străzii 13 Decembrie au avut loc însă acte de represiune, potrivit martorilor oculari, zecilor de declarațiilor consemnate în dosarele de cercetare ale Revoluției și conform mărturiilor publice.
Diferența e că cele de la intersecția dintre 13 decembrie și bulevardul Bălcescu au fost văzute de multă lume, care manifesta – pe când cele de unde 13 decembrie întâlnea strada Academiei au fost comise pe ascuns, cu martori doar din forțele de ordine.
Ce rol a jucat „intersecția străzilor 13 Decembrie și Academiei” în ultima noapte a comunismului și unul dintre cele mai sângeroase momente din istoria civică nu doar a României, ci a Europei postbelice?
Imagine din Google Earth și locul unde spune Pahonțu că era staționat la Revoluție
Ziua cea mai scurtă
Joi, de 21 decembrie 1989, oameni au cerut, pașnic, plecarea lui Nicolae Ceaușescu și drepturi democratice. Demonstrația a pornit în Piața Universității, în fața Hotelului Intercontinental. La început au fost câteva zeci de oameni. Nu mai mulți. Apoi sute de oameni. Apoi mii de oameni.
Inițial, forțele de ordine s-au mărginit să blocheze accesul pe străzile care dădeau spre Piața Palatului, unde Nicolae Ceaușescu rămăsese în clădirea CC al PCR. Era ziua solstițiului de iarnă, ziua cea mai scurtă din an. Urma să se întunece repede.
Odată cu trecere orelor, cu apropierea nopții și cu creșterea numărului de protestatari, trupele regimului au intervenit brutal. Au tras cu muniție de război și au intrat cu camioane și mașini blindate în mulțime. Aproape 50 de români au fost omorâți și sute au fost răniți și arestați la București.
Recorder a scris că, în acea noapte, Lucian Pahonțu a condus un pluton al Trupelor de Securitate și că a fost parte a forțelor de represiune.
Ce a spus Pahonțu inițial
În prima reacție, cea solicitată de Recorder, șeful SPP a spus doar că a respectat întotdeauna legea, fără alte detalii legate de locul unde a fost în dispozitiv.
În fața procurorilor care au investigat Dosarul Revoluției, Lucian Pahonțu a spus că a acționat în zonă între orele 22 și 2 noaptea. Și că „în toată această perioadă nici eu și nici subunitatea nu am avut contact cu manifestanții”. Recorder a consemnat această declarație în articol.
Precizările ulterioare
La 5 zile de la publicarea articolului, Lucian Pahonțu a detaliat:
„Nu am fost la baricada de la Intercontinental și nici pe Bulevardul Nicolae Bălcescu”. (Recorder nu a spus că Pahonțu a fost la baricada de la Inter, ci la capătul străzii 13 decembrie, dinspre Bulevardul Bălcescu).
„După ce am primit ordinul în jurul orei 22:00, am intrat în dispozitiv pe strada 13 Decembrie la intersecția cu strada Academiei”.
„În fața dispozitivului nostru, spre Bulevardul Nicolae Bălcescu, la aproximativ 100 metri, era un cordon de Miliție. În fața acestora, la alți 150 metri, pe trotuarul de la ieșirea în Bulevardul Nicolae Bălcescu, era un cordon format din militari ai Ministerului Apărării Naționale. În fața lor, pe bulevard, erau staționate blindate și forțe ale Ministerului Apărării Naționale”.
„În cele aproximativ patru ore în care ne-am aflat în dispozitivul de la intersecția străzilor 13 Decembrie și Academiei, nici eu și nici militarii aflați în subordinea mea nu ne-am modificat poziția și nu am avut vreun contact direct cu revoluționarii”.
Ce s-a întâmplat la „intersecția străzilor 13 Decembrie și Academiei”
Practic, Lucian Pahonțu susține că a stat în zona unde manifestanții nu au ajuns. E adevărat, acolo oamenii care demonstrau pașnic nu au ajuns liberi. Dar au ajuns arestați și bătuți.
Încă de după-amiază, când au fost puțini, oameni mai temerari de pe bulevardul Bălcescu mergeau spre scutierii care blocau strada 13 decembrie. Demonstranții vorbeau cu ei, strigau.
Au existat îmbrânceli, la început. Apoi mulțimea a crescut. S-au derulat primele violențe contra oamenilor neînarmați. A apărut un „du-te-vino” pe strada 13 decembrie. Scutierii se retrăgeau, câțiva metri, apoi reveneau în forță. Din când în când, capturau câte un protestatar. Cei reținuți era bătuți și erau trimiși în spatele cordonului, pe aceeași stradă 13 decembrie. Toată zona din spate era controlată de forțele de ordine.
De altfel, imediat după mitingul eșuat al lui Ceaușescu, în zona dinspre CC al PCR au ajuns câțiva manifestanți, care au fost ridicați de pe Calea Victoriei, din fața Hotelului București. Apoi, zona fost închisă complet de forțele de ordine.
Cum direcția dinspre Calea Victoriei era deocamdată „sigură” pentru regim, strada 13 decembrie a rămas un punct fierbinte. Oamenii grupați în Piața Universității încercau să meargă spre CC al PCR.
Ei strigau „Joc comunismul”, ”Jos Ceaușescu” și reproșau regimului că a omorât români la Timișoara. Aceste ciocniri de la intersecția 13 decembrie cu Bălcescu (vizavi de sala Dalles) se văd și pe cele câteva pelicule filmate și au rămas în memoria martorilor oculari. De altfel, nu sunt contestate de nimeni.
Imagini TVR: 21 decembrie 1989, București – e momentul în care s-au adunat deja mii de oameni care demonstrează pe Bulevardul Bălcescu. Protestatarii încearcă să intre pe strada 13 decembrie, păzită de scutieri
Oamenii strigau „Asasinii”, amintind forțelor regimului de crimele contra bănățenilor. Unii dintre demonstranți au fost prinși în fluxul și rexfluxul dintre mulțime și scutieri. Iar unul dintre dispozitivele unde erau „triați” protestatarii reținuți pe bulevardul Bălcescu se găsea chiar la intersecția străzilor 13 Decembrie și Academiei, unde era Hotelul Negoiu.
Când a căzut noaptea, tot mai mulți oameni au fost arestați. Au continuat să fie trimiși la intersecția 13 Decembrie cu Academiei. De acolo au fost transportați în arest în diverse locuri.
Patapievici a fost el însuși arestat
Pe 21 ianuarie 1990, într-un eseu în limba germană intitulat „Unter dem Strang: die Geschichte einer Nacht”, tradus în română ca „În preajma ștreangului (istoria unei nopți)”, Horia-Roman Patapievici a povestit ce a trăit în acea noapte.
Scriitorul a spus că s-a aflat printre primii revoluționari arestați în seara zilei de 21 decembrie. A fost dus mai întâi la Inspectoratul General al Miliției, apoi transferat la Jilava. Patapievici a stat 26 de ore în arestul Miliției, timp în care s-a intersectat cu zeci de alți revoluționari ridicați de pe străzile Bucureștiului.
Starea celor care i se alăturau în celulă era tot mai proastă. „Mare parte din noi fusese bătută cu bestialitate”, a spus scriitorul. De la nou-veniți a aflat că mulți oameni au fost împușcați sau „striviți de autoblindate”, dar și că „în susul străzii Regale, trupele speciale se schimbau din sfert în sfert de oră și că băteau cu o cruzime nemaiîntâlnită”.
Strada Regală despre care scrie Patapievici se numea „13 Decembrie” în momentul Revoluției – „Regală” era denumirea veche, dinaintea regimului comunist. Astăzi, strada respectivă se numește „Ion Câmpineanu”. E locul unde susține generalul Pahonțu că a fost staționat.
„Arestaţi târâţi de picioare până în dreptul hotelului Negoiu”
„Mi s-a povestit de arestaţi târâţi de picioare până în dreptul hotelului Negoiu, izbiţi acolo cu dinţii de zid şi apoi zdrobiţi în bătaie de oameni care se schimbau la intervale scurte de timp. Transformaţi în masă inertă, erau băgaţi în dube şi expediaţi în Jilava”, a mai scris Patapievici.
Lucian Pahonțu susține că singurul său contact cu manifestanții a fost abia a doua zi, când practic oamenii umpluseră centrul Bucureștiului, furioși după represiunea din noaptea precedentă.
„În jurul orei 10:00, la ordin, am permis accesul manifestanților în Piața Republicii (în prezent Piața Revoluției), iar aceștia ne-au îmbrățișat și ne-au dat flori și mâncare”, a declarat directorul SPP în comunicatul transmis presei pe 31 august 2026.
