Parlamentul Argentinei a adoptat programul economic radical al lui Javier Milei

Deputaţii argentinieni au adoptat vineri, în formă finală, programul de reforme economice de dereglementare al preşedintelui ultraliberal Javier Milei, după luni de dezbateri pe un text profund remaniat, anunță agențiile AFP și Reuters, citate de Agerpres.

„Îi vom da guvernului preşedintelui Milei instrumentele necesare pentru a putea să reformeze statul odată pentru totdeauna”, a declarat şeful blocului politic aflat la putere, Gabriel Bornoroni.

Din punct de vedere politic, această undă verde înseamnă „un succes total pentru guvern”, a declarat pentru AFP politologul şi economistul Pablo Tigani, însă, în domeniul economic, „aceasta va însemna o revenire la politica anilor 1990, cu dereglementarea, privatizarea şi deschiderea necondiţionată a economiei, ceea ce va da o grea lovitură industriei şi IMM-urilor naţionale”.

Guvernul a aplicat un drastic program de austeritate bugetară, cu obiectivul de „deficit bugetar zero” la finalul lui 2024 şi de reducere a inflaţiei cronice (211% în 2023 și care a continuat să crească).

Milei a implementat „terapia de șoc” pentru economia argentiniană

Însă tăierile bugetare – care, printre altele, au paralizat şantierele publice -, cuplate cu o devalorizare brutală de 54% a monedei peso în decembrie, au lovit dur puterea de cumpărare, repercutându-se asupra consumului, activităţii economice, locurilor de muncă.

Inflaţia şi-a continuat în mai decelerarea graduală începută acum cinci luni, fiind de 4,2% pe o lună, dar a ajuns la 276,4% pe un an.

În economie s-a instalat recesiunea, cu o contracţie de 5,3% în primul trimestru faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

PIB al ţării a înregistrat o contracţie anuală puternică de 5,1% în primul trimestru, în timp ce şomajul a ajuns la 7,7%, conform cifrelor oficiale publicate luni.

Opoziţia şi mişcări sociale vorbesc despre o ţară în suferinţă, cu o creştere accelerată a sărăciei de la sfârşitul lui 2023, ajunsă la 55,5% din populaţie în primul trimestru al lui 2024, faţă de 44,7% în urmă cu un an, potrivit Observatorului datoriei sociale al Universităţii catolice (ODSA-UCA).