Parlamentul European, undă verde pentru negocierile cu statele UE pe reforma sistemului de azil pentru migranţi / A fost motivul invocat de Austria pentru ținerea României în afara Schengen

Parlamentul European a dat joi undă verde negocierilor cu Consiliul UE (statele UE) pentru încheierea „Pactului European pentru Migraţie şi Azil”, plecând de la un pachet de propuneri care vizează, printre altele, o relocare obligatorie a migranţilor între statele Uniunii Europene, în situaţii de criză. Încheierea acestui pact a fost unul dintre motivele invocate de Austria atunci când a blocat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen.

După ce au blocat intrarea României în Schengen, în 8 decembrie 2022, atât cancelarul austriac, Karl Nehammer, cât și ministrul de Interne Gerhard Karner au adus ca argument că din cei peste 100.000 de imigranţi sau solicitanţi de azil ajunși în Austria, 75.000 nu fuseseră înregistraţi nicăieri, iar asta ar fi trebuit să se întâmple la trecerea frontierei externe a UE. Ei au susținut că mulți dintre cei neînregistrați ar fi venit prin România sau Bulgaria, date contrazise de către autoritățile din România.

Una dintre solicitările Vienei a fost finanțarea construirii de garduri la frontierele externe ale UE, în special la frontiera Bulgariei cu Turcia, cerere respinsă de Comisia Europeană.

În 26 decembrie, Ministrul austriac al afacerilor europene, Karoline Edtstadler, membră a OVP, partidul condus de cancelarul austriac Karl Nehammer, susținea că aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen este strâns legată de progresele înregistrate în politica de migrație a Uniunii Europene.

• „Extinderea spațiului Schengen este un lucru pe care dorim să îl discutăm în continuare, bineînțeles, în coordonare cu partenerii noștri Bulgaria și România, astfel încât să putem readuce acest lucru pe agendă atunci când se vor face pașii corespunzători în politica de migrație și azil”, a declarat Karoline Edtstadler într-un interviu acordat agenției austriece de știri APA, citată de ORF.

„O putem face”

Joi, Parlamentul European a votat pentru începerea negocierilor privind Pactul European pentru Migraţie şi Azil.

• „Ne-am făcut partea care ne revine. Prin votul de astăzi, Parlamentul European are un mandat puternic pentru a începe negocierile asupra Pactului European pentru Migraţie şi Azil.
• Niciun stat membru nu poate înfrunta singur această provocare. Sperăm că Consiliul UE îşi va îndeplini promisiunile pentru a ajunge la un acord anul viitor. O putem face”, a scris pe Twitter preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola.

Parlamentul European a aprobat în special propunerea legislativă asupra „Situaţiilor de criză şi forţă majoră”, care prevede redistribuirea obligatorie a solicitanţilor de azil din statele membre aflate sub o mare presiune migratorie către celelalte, propunere ce riscă să îngreuneze şi mai mult negocierile cu statele membre care se anunţă oricum anevoioase, scrie EFE, conform Agerpres.

Eurodeputaţii au validat şi propunerile de armonizare a procedurilor de azil în UE, normele privind protejarea drepturilor solicitanţilor de azil, precum şi o directivă asupra rezidenţilor de lungă durată.

Parlamentul European va putea începe acum discuţiile cu Consiliul pe temele asupra cărora statele membre şi-au stabilit deja poziţiile.

Instituţiile europene au elaborat o foaie de parcurs şi s-au angajat să finalizeze Pactul European pentru Migraţie şi Azil până la încheierea actualei legislaturi europene, deci până în primul semestru al anului viitor. De când Comisia Europeană a prezentat această propunere de pact, în septembrie 2020, progresele la negocieri au fost lente şi persistă dezacordurile asupra elementelor cele mai conflictuale.

Propunerea Comisiei Europene revizuieşte principiul din „Regulamentele Dublin” conform căruia prima ţară din UE unde ajunge un migrant extracomunitar este responsabilă cu soluţionarea cererii de azil. Executivul comunitar consideră că numai iniţiativa pe care a propus-o ar putea rezolva provocările create de valul migrator, dar ea este privită cu rezerve de statele membre reticente faţă de mecanismele de redistribuire a refugiaţilor.

Această propunere a Comisiei nu prevede explicit cote obligatorii de refugiaţi ca în 2016, dar instituie un mecanism de „solidaritate obligatorie” prin care Comisia Europeană să poată stabili de fapt cote pentru statele membre ale UE, iar aceste ţări ar avea ca alternativă în locul relocărilor alte contribuţii, precum acordarea unui sprijin financiar, material sau uman ţărilor aflate sub presiune.