Contractul pentru proiectarea celui de al doilea pod peste Dunăre, la Giurgiu, are 11 ofertanți – companii din Turcia, România, Italia, Spania, Bulgaria, Japonia, Portugalia sau Coreea de Sud.

Licitația pentru Studiul de Fezabilitate și Proiectarea unui nou pod peste Dunăre la Giurgiu a fost lansată încă din septembrie 2024, însă abia acum Compania de Drumuri (CNAIR) a deschis ofertele depuse.

Nu mai puțin de 11 ofertanți, asocieri de firme din mai multe țări, au depus oferte pentru etapa de realizare a documentației și a proiectului tehnic:

• Asocierea ACTIV PROIECTARE INFRASTRUCTURĂ S.R.L. (lider) – EMAY ULUSLARARASI MÜHENDISLIK VE MÜŞAVIRLIK AŞ (Romania – Turcia)
• CONSITRANS SRL (Romania)
• EGIS ROMANIA SA (Romania)
• Asocierea INFRANOVA SOLUTII TEHNICE IN CONSTRUCTII SRL (lider) – STUDIO CORONA S.R.L. CIVIL ENGINEERING – STRUCTURE GOGAN SRL (Romania – Italia)
• INGENIERIA ESPECIALIZADA OBRA CIVIL E INDUSTRIAL (Spania)
• Asocierea MEGA MÜHENDISLIK MÜŞAVIRLIK A.Ş. (lider) – CCAT SOLUTION GRUP SRL (Turcia – Romania)
• Asocierea PADECO COMPANY LIMITED (lider) – PROJECT PLANNING & MANAGEMENT Ltd (Japonia – Bulgaria)
• Asocierea PROIECT-CONSTRUCT REGIUNEA TRANSILVANIA SRL (lider) – ROADS DESIGN SRL (Romania)
• Asocierea SPECIALIST CONSULTING SRL (lider) – SPECIALIST SMART GROUP S.R.L. -PERFECT CONSULT EUROPE S.R.L. – EUROCERAD INTERNATIONAL S.R.L. (Romania)
• Asocierea TPF INGINERIE SRL – TPF – CONSULTORES DE ENGENHARIA E ARQUITETURA (Romania – Portugalia)
• Asocierea TQM MANAGEMENT SRL (lider) – DOHWA ENGINEERING CO. LTD (Romania – Coreea de Sud)

Nu se știe încă unde va fi amplasat podul sau dacă va fi și feroviar

Valoarea estimată a contractului pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate este de 60,87 milioane lei (fărăTVA), sumă asigurată prin CEF 2 (Mecanismul pentru Interconectarea Europei) – Componenta Mobilitate militară.

Studiul de fezabilitate, care trebuie să fie elaborat în maximum 23 de luni, trebuie să stabilească:

• amplasamentul podului Giurgiu-Ruse 2,
• Tipul podului (doar rutier sau rutier și feroviar)
• Valoare construcției.

Cu alte cuvinte, într-un scenariu realist în care licitația va fi încheiată totuși în 2025 și va fi urmată rapid de semnarea contractului, documentația cheie pentru noul Pod peste Dunăre ar putea fi gata abia în 2027, asta dacă totul decurge conform planurilor și nu vor exista întârzieri, un lucru destul de rar întâlnit în derularea unor astfel de proiecte. 

„Prin construcția acestui nou pod se urmărește creșterea eficienței tehnico-economice a rețelei de transport dintre România si Bulgaria dar și pe axa europeană Nord – Sud, în noul context geo-politic”, transmite CNAIR.

Podul prieteniei peste Dunăre între Giurgiu și Ruse / Sursă: Dreamstime

Doar două poduri peste Dunăre care unesc România de Bulgaria

Deși România și Bulgaria împart nu mai puțin de 406 kilometri de frontieră de-a lungul fluviului Dunărea, doar două poduri au fost construite până acum, scrie Mediapool.bg, într-un articol dedicat realizării celui de-al treilea pod româno-bulgăresc peste fluviul care desparte cele două țări. 

Spre exemplu, în alte părți din Europa, acolo unde Dunărea traversează de fapt printr-o țară, podurile sunt mult mai frecvente, de obicei la o distanță de aproximativ 20 de kilometri unul de celălalt. În Budapesta, capitala Ungariei, fiind o zonă atât de populată, există 8 poduri peste Dunăre. 

Primul pod dintre Bulgaria și România face legătura între Ruse și Giurgiu și este numit „Podul Prieteniei” – a fost construit acum 70 de ani și fost dat oficial în folosință în 20 iunie 1954.

În prezent, el se află în reparații capitale pe partea bulgară, după ce în 2016 a fost reparat capital și pe partea românească. 

Al doilea pod este Vidin – Calafat – a fost construit de Bulgaria și a fost deschis în 2013, realizat pe fonduri europene. 

Despre un al treilea Pod s-a tot discutat în ultimii zece ani, cu România de data aceasta însărcinată să facă proiectul și să se ocupe de execuția lucrărilor. 

Exemplul celorlalte poduri peste Dunăre. Când ar putea de fapt să fie gata noul Pod Giurgiu – Ruse 2

Deși pare că proiectul „Pod peste Dunăre Giurgiu – Ruse 2” intră în linie dreaptă acum, trebuie explicat că până când va fi făcută inaugurarea propriu-zisă ar putea trece chiar și zece ani. 

Sunt două exemple recente și foarte asemănătoare care ne arată că un astfel de Pod nu poate ajunge de la etapa de studiu la inaugurare în mai puțin de un deceniu: Podul Vidin – Calafat și Podul peste Dunăre de la Brăila. 

Podul Vidin – Calafat, un pod hobanat mixt rutier-feroviar, a fost construit de către Bulgaria, pe fonduri europene. Deși despre acel pod s-a discutat încă de la începutul anului 2000, primele studii au fost realizate în 2003. 

Abia apoi s-a trecut la proiectare și construcție, iar Podul a fost dat în folosință abia în 2013, zece ani mai târziu de când au debutat efectiv studiile. 

Similar, Podul de la Brăila – un pod suspendat, mai complex în realizare, dar care nu are și componentă feroviară – a avut primele studii făcute încă din anii 2000, dar reactualizarea lor s-a făcut în 2015-2017. 

Abia din 2018 s-a semnat contractul de proiectare și execuție. Darea în trafic a venit, cu întârziere, abia în 2023, dar atât Podul, cât și tot proiectul cu drumurile adiacente nu sunt efectiv gata nici până acum. Se vor face curând 10 ani de la începerea etapei de studii…

Discuția despre unde să fie poziționat podul. De ce a fost aleasă varianta Giurgiu – Ruse

Deși acum se știe măcar unde va fi făcut acest al treilea Pod peste Dunăre, discuțiile privind poziționarea sa au tot fost purtate în repetate rânduri în ultimii zece ani, fiind propuse și selectate, pe rând, diferite zone pentru construcția sa. 

În 2014, un studiu încredințat firmei de consultanță „TRANSPROJECT 2001” în parteneriat cu firma daneză EKJ în cadrul unui contract cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice din România arăta patru locuri  posibile pentru construirea unei a treia legături între cele două țări: Silistra – Călărași, Nikopol – Turnu Măgurele și Oryahovo – Bechet, precum și un alt pod între Ruse și Giurgiu. 

Pentru Bulgaria construirea unui al treilea Pod a fost văzută ca o șansă de dezvoltare a zonei de nord a țării, cea mai subdezvoltată regiune a țării. 

În paralel România a insistat, ca prioritate, nu pe realizarea unui nou pod, ci ca Bulgaria să realizeze și ea lucrări de dragare a Dunării pentru a menține șenalul navigabil deschis pe tot parcursul anului. 

Strategic, partea bulgară a găsit că nu ar fi înțelept să ai două Poduri peste Dunăre în același loc, iar o analiză din 2018 arăta că „două treimi din teritoriul Bulgariei este un „deșert economic”, iar principalul motiv pentru aceasta este lipsa infrastructurii. Din acest punct de vedere, nu este eficient pentru dezvoltarea regiunilor de-a lungul celor 308 km de-a lungul Dunării să nu ai un singur pod, ci să ai două în Ruse”, conform Mediapool.bg.

S-a discutat și din punct de vedere militar problema: în caz de război două poduri la un loc sunt o țintă mai expusă într-un eventual atac.

În cele din urmă România a decis și a ales să realizeze Podul tot în zona Giurgiu – Ruse bazându-se pe câteva elemente cheie: Giurgiu – Ruse este una dintre cele mai dezvoltate zone urbane de la Dunăre, la granița dintre cele două țări, proximitatea față de București, existența unui plan matur de a realiza o conexiune rutieră de mare viteză de la București la noul Pod, suprasaturarea podului existent (cu o singură bandă pe sens, afectat de vechime, de lucrări etc), dar și planurile bulgarilor de a realiza o autostradă de la Ruse la Veliko Târnovo, parte a coridorului IX trans european.