„Pentru unii va fi tot mai greu să rămână complet fiscalizați”. Antreprenori din HoReCa din București explică la ce ar trebui să se aștepte clienții de la 1 august

„Va fi o creștere medie de 3,5% a prețurilor din meniuri”, declară pentru HotNews reprezentanta unui grup de restaurante din București cum va reacționa la majorările de taxe. Alți antreprenori spun că, după ce și-au făcut calculele, majorările de prețuri vor fi între 8 și 12%. HotNews a vorbit cu mai mulți întreprinzători din domeniul restaurantelor pentru a afla la ce ar trebui să se aștepte clienții începând cu luna viitoare, după ce vor intra în vigoare primele măsuri pentru reducerea deficitului bugetar. 

• „Este posibil să crească numărul operatorilor care nu emit bon fiscal”, este opinia unui antreprenor din domeniul restaurantelor. 
• „Am decis să încercăm să nu creștem prețurile și să compensăm prin creativitate”, ne-a împărtășit din planurile sale fondatorul unui restaurant cunoscut din București. 

La 1 august 2025, Guvernul condus de Ilie Bolojan va implementa majorarea cotei de TVA pentru alimentele servite în sectorul HoReCa, de la 9% la 11%. Măsura are potențialul de a produce efecte semnificative asupra unei industrii care a dovedit reziliență în fața șocurilor economice recente. Organizația HORA, care reprezintă patronatele din domeniu, avertizează că majorarea TVA ar putea conduce la scăderea consumului, creșterea evaziunii fiscale și pierderi considerabile în cifra de afaceri.

Antreprenorii din HoReCa se pregătesc pentru o perioadă tensionată, în care vor fi nevoiți să ajusteze prețurile, fără a compromite calitatea sau experiența oferită clienților.

„Cel mai probabil vom avea o mică scădere în consum la început. Am făcut deja simulări și estimăm o creștere a prețurilor în meniu cu 5-7%, pentru a compensa majorarea TVA-ului, scăderea inițială a vânzărilor, dar și costurile tot mai mari cu energia electrică”, spune un patron de pizzerie din nordul Bucureștiului, care a preferată să-și păstreze anonimatul.

Reducerea porțiilor sau calității produselor nu este o opțiune, susține același antreprenor. În schimb, vor continua să se bazeze pe ofertele din aplicațiile de livrare și pe mici ajustări de meniu. „Oferte avem deja constant, le vom păstra pentru a rămâne atractivi”.

Impactul va fi resimțit diferit în funcție de dimensiunea afacerii. „Afacerile mici sunt mult mai fragile în fața unor astfel de măsuri. Mulți antreprenori își vor reconsidera investițiile în acest domeniu. Lanțurile mari pot amortiza mai ușor aceste schimbări, dar noi, cei mici, nu avem același spațiu de manevră.”

Într-un peisaj fiscal complicat, apare și temerea că măsurile ar putea încuraja zona gri a economiei. „Dacă taxele pe muncă nu se reduc, munca la negru va continua să existe. Iar în privința evaziunii, cred că trebuie înăsprit controlul, dar și modul în care statul colaborează cu antreprenorii. Avem nevoie de stabilitate și predictibilitate economică, nu doar de sancțiuni și amenzi”, mai spune patronul pizzeriei. 

„Prețurile vor crește între 8 și 12%, în funcție de produs”

Simona Sandu–Heim, general manager la Gluten Glory – o brutărie artizanală care oferă și opțiuni de brunch – vorbește despre un efect în lanț generat de noile taxe, într-un context deja tensionat pentru micii producători. „Materia primă s-a scumpit de mai multe ori în ultimul an. Nu putem să creștem prețurile de fiecare dată. Am încercat să absorbim aceste costuri, dar cu această majorare de TVA nu mai putem susține. Va trebui să ajustăm prețurile”, explică ea.

Potrivit simulărilor făcute de echipa sa, prețurile vor crește între 8 și 12%, în funcție de produs. „Am păstrat neschimbate unele prețuri chiar și în condițiile în care materia primă s-a scumpit și de două ori pe lună. Dar acum, ca să păstrăm calitatea și să continuăm să funcționăm, trebuie să majorăm.”

Pentru antreprenoare, soluția nu este reducerea meniului sau a calității, ci ajustări punctuale, combinate cu optimizări interne: „Nu dorim să transferăm întreaga presiune asupra clientului, dar nici nu putem ignora realitatea financiară. Nu ne-am ghidat niciodată după filozofia prețurilor „umflate” doar pentru că „se poate” – și nu o vom face nici acum.”

Ea mai spune că este foarte posibil ca frecvența ieșitului în oraș să scadă. „Oamenii simt deja scumpirile peste tot, iar asta va influența cu siguranță consumul în restaurante sau cafenele”.

Simona Sandu-Heim atrage atenția și asupra diferențelor dintre micii antreprenori și lanțurile mari. „Lanțurile au altă putere de negociere, altă capacitate financiară. La noi, orice creștere – fie ea de materie primă, salarii sau taxe – se simte imediat. În plus, avem și responsabilitatea de a păstra salarii decente pentru echipă, ceea ce devine tot mai greu.”

În privința fiscalizării, tonul devine apăsat: „Pentru unii va fi tot mai greu să rămână complet fiscalizați. Ziua de 25 a fiecărei luni e un stres constant pentru majoritatea antreprenorilor.” 

În încheiere, general managerul Gluten Glory adresează o întrebare directă guvernanților: „De ce povara cade aproape întotdeauna pe antreprenori? Înțelegem nevoia de venituri la buget, dar nu vedem niciodată o contrapartidă clară – sprijin, predictibilitate, ceva care să încurajeze cu adevărat inițiativa privată. Lăsând la o parte fondurile europene, care nu sunt un merit al statului, ce face efectiv statul român pentru antreprenoriat? Avem parte doar de noi obligații, în timp ce ne descurcăm singuri cu tot ce înseamnă costuri, riscuri și responsabilitate.”

„Va fi o creștere medie de 3,5% la prețurile din meniuri”

Pentru Adriana Dănilă, co-proprietar al grupului de restaurante Suento, Ever After și Gram Bistro, noile măsuri fiscale nu vin izolat, ci în contextul unei presiuni constante asupra mediului antreprenorial. 

„Impactul schimbărilor de natură fiscală asupra HoReCa în ultima perioadă a fost de două tipuri: direct, prin creșterea cotei de TVA, dar și indirect prin afectarea veniturilor clienților noștri prin diverse măsuri care au avut un impact real de creștere a taxării clasei mijlocii – creșterea succesivă a impozitelor pe dividende, eliminarea facilităților din industria IT, înăsprirea condițiilor pentru PFA și micro întreprinderi etc. Astfel, din punctul nostru de vedere creșterea TVA cu 2 puncte procentuale este doar cel mai recent pas dintr-o lungă listă de măsuri din ultimii ani care au avut drept consecință afectarea puterii de cumpărare a potențialilor clienți HoReCa.”

Pe lângă modificările fiscale, inflația rămâne o problemă majoră. „Prețul pieptului de pui a crescut cu aproape 20% în ultimele 3 luni. Devalorizarea leului față de euro ne-a crescut costurile pentru materii prime și produse din import. Toate acestea ne obligă să ajustăm prețurile.” Estimarea pentru perioada următoare: o creștere medie de 3,5% la prețurile din meniuri.

Antreprenoarea mai spune că grupul nu va schimba calitatea ingredientelor, furnizorii sau dimensiunea porțiilor. „Am fost nevoiți să transferăm o parte din presiunile pe costuri în prețuri, dar o parte am absorbit-o intern. Renegociem unde se poate, dar fără a face rabat de la standarde.”

Va scădea frecvența ieșirilor în oraș

Adriana Dănilă anticipează și o scădere a frecvenței ieșirilor în oraș. „O creștere semnificativă a prețurilor va afecta cu siguranță și frecvența, și valoarea consumului. Dar problema de fond este inflația. Dacă vor continua și măsurile care afectează veniturile clasei mijlocii, efectul va fi cu atât mai puternic.”

Îngrijorarea legată de fiscalizare planează și asupra acestui segment. „Este posibil să crească numărul operatorilor care nu emit bon fiscal. Este important ca și clienții să ceară bonul, nu doar o notă de plată, pentru a încuraja conformarea.”

În final, antreprenoarea transmite un mesaj de echilibru către guvernanți: „Înțelegem momentul dificil prin care trec finanțele publice. Dar sperăm că măsurile nu vor viza exclusiv creșterea veniturilor statului. E nevoie și de o reducere sustenabilă a cheltuielilor. Contribuția trebuie să fie comună, dar și echitabilă, pentru a ieși din impas”.

„Încercăm să nu creștem prețurile și să compensăm prin creativitate”

„Taxe mai mari, deci muncă și mai multă ca să facem față” – așa rezumă Marius Tudosiei, fondatorul Băcănia Veche, efectul noilor măsuri fiscale asupra afacerii sale. Deși spune că impactul va fi resimțit la fel ca în cazul tuturor antreprenorilor din domeniu, nu crede că soluția ar fi scumpirea automată a meniului: „Am decis să încercăm să nu creștem prețurile și să compensăm prin creativitate. Probabil că unele zone vor resimți niște creșteri, dar nu vrem să punem toată presiunea pe clienții noștri, care ne sunt foarte simpatici.”

În opinia acestuia, creșterea TVA-ului vine după o altă lovitură dureroasă: modificările de impozitare intrate în vigoare la începutul lui 2024. „Pentru noi, asta a însemnat o creștere de 2,72 ori a nivelului impozitelor, în condițiile în care am rulat cam același business ca în 2023.” 

Măsurile fiscale afectează mai ales operatorii corecți, crede el: „TVA-ul îi atinge pe toți, mai puțin pe cei care oricum nu au plătit niciodată corect și nu vor plăti nici după majorare. Din păcate activăm în industria care se supune zicalei „dai cu biciul în calul care trage, nu în gloaba moartă”, mai spune Marius Tudosie.

„Suntem un avanpost al relațiilor internaționale”

„Suntem, totuși, zona care angajează peste 200 de mii de oameni, poate că cineva ar trebui să-și dea seama că e cazul să ne mai lase și robinetul de oxigen un pic pornit. Pe de altă parte, guvernanții uită constant o chestie absolut relevantă: HoReCa este domeniul care îi atinge pe TOȚI turiștii străini care ajung în România. Orice turist se cazează și mănâncă undeva. Suntem un avanpost al relațiilor internaționale – oricât de pompos pare că sună. Suntem ambasadorii gastronomiei românești și, deci, a culturii. Cu cât domeniul se degradează și se erodează mai mult, cu atât imaginea României va avea de suferit în afară”, explică fondatorul restaurantului.

Pe partea operațională, antreprenorul spune că nu va face rabat la calitate sau la relația cu micii producători cu care lucrează: 

„Nu reducem porțiile, nu renegociem cu furnizorii – ai noștri sunt preponderent mici producători, deci vor fi cel puțin la fel de afectați ca și noi.” În schimb, caută soluții de reducere a costurilor în zonele colaterale: „Ne-am portat de la Vodafone la Digi, schimbăm POS-urile cu unele mai ieftine, renunțăm la acele ‘drăgălășenii’ care costau mai mult. Poate o să avem în baie un săpun mai ieftin, dar bun.”

„Relațiile personale vor salva afacerile mici”

Și Tudosiei crede că numărul ieșirilor în oraș va scădea: „Toată lumea va fi mai prudentă cu finanțele personale. La distracții și amuzamente se va renunța cel mai ușor.” Tocmai de aceea, spune el, e cu atât mai important ca restaurantele să-și păstreze standardele și încrederea clienților: „Ca să rămânem împreună pe viitor, trebuie să rămânem împreună și acum.”

Micile afaceri, de cartier, ar putea avea totuși un avantaj: „Cârciuma de cartier are o componentă emoțională. Relațiile personale vor salva afacerile mici. La un lanț e mai greu să te ‘îndrăgostești’ de una dintre cele 38 de filiale.”

În schimb, riscul de derapaje fiscale e foarte real, spune el: „Sunt absolut convins că va crește munca la negru. Pot să vină 33 de economiști și tot nu mă vor convinge că nu va fi așa. Din păcate, măsurile luate au darul să reaprindă dorința (nativă în Balcani) mutarii de la alb la gri și mai apoi, încă un pas, spre negru.”

Ce i-ar transmite guvernanților? Un mesaj ferm, dar nu lipsit de speranță: „Să trimită oameni în teren, să stea cu noi în piață, în bucătărie, pe sală. Noi nu lucrăm cu P&L-uri, ci cu oameni.” Iar într-un scenariu ideal, HoReCa ar putea deveni o poveste de succes, spune Tudosiei: „Cum ar fi dacă i-am face un culoar real: reguli clare, condiții fiscale bune, acces la finanțare? Am crescut chiar și când statul ne-a tras frâna de mână. Dar dacă ne-ar lăsa să prindem viteză?”

„Se observă o scădere a frecvenței cu care românii ies la restaurant, cafenea sau bar”

La Random House, strategia nu include pentru moment scumpiri. Cristian Paraschiv, cofondator Random Space & Random House, spune că echipa sa preferă să observe cu atenție cum se reașază întregul lanț economic – de la furnizori și distribuitori, până la comportamentul consumatorului – înainte de a lua măsuri care pot afecta și mai mult încrederea clienților. 

„Într-un context atât de instabil, fiecare decizie are un impact în lanț”, explică antreprenorul, care subliniază că majorările de taxe, mai ales când sunt anunțate brusc, nu pot fi absorbite complet de operatorii economici. „Realist vorbind, astfel de modificări se regăsesc, inevitabil, în prețurile finale, dar cu un decalaj de 2 până la 4 luni, perioadă în care încercăm să limităm impactul asupra consumatorilor.”

Pentru a menține interesul clienților, Random House mizează mai degrabă pe „contexte care atrag” decât pe reduceri și oferte speciale: atmosferă, conținut relevant, evenimente tematice și noutăți lunare în meniu. Oferte care vizează începutul de săptămână – când traficul e mai redus – sunt luate în calcul, dar fără a aluneca în zona „războiului reducerilor”.

Cristian Paraschiv confirmă o tendință mai amplă, vizibilă deja în piață: „În ultimii ani, se observă o scădere a frecvenței cu care românii ies la restaurant, cafenea sau bar. Noile măsuri fiscale vor accentua probabil această tendință.” Schimbările din pandemie, alături de ascensiunea comenzilor online, au redus considerabil traficul fizic în locații – un fenomen care, în opinia sa, nu va dispărea prea curând.

Spre deosebire de alți antreprenori care se tem de creșterea economiei gri, Paraschiv crede că majoritatea operatorilor vor încerca totuși să rămână în zona legală. „Nu cred că vom asista la un fenomen generalizat de muncă la negru. Un antreprenor responsabil știe că astfel de practici adaugă și mai multă instabilitate.”

Ceea ce lipsește cu adevărat, crede el, este predictibilitatea. „Modificările legislative care apar peste noapte creează un climat de nesiguranță și ne împiedică să facem planuri sustenabile. În loc să aducă mai mulți bani la buget, astfel de decizii generează blocaje, teama sau chiar falimente.”