Pielea astronautilor devine mai groasa in timpul misiunilor spatiale – studiu

Pielea astronautilor devine mai groasa in timpul misiunilor spatiale indelungate, potrivit unui studiu realizat recent de cercetatorii de la Departamentul de Biofotonica si Tehnologie Laser din cadrul Universitatii Saarland din Germania, informeaza Reuters, citat de Mediafax.

O prima misiune spatiala cu echipaj uman la bord catre planeta Marte ar putea fi realizata de NASA in jurul anilor 2030. Dar, intrucat planeta rosie se afla la peste 55 milioane de kilometri de Terra, astronautii vor trebui sa petreaca in spatiu cel putin o jumatate de an in drumul catre Marte – fara a tine cont de calatoria de intoarcere. Dintre numeroasele obstacole pe care trebuie sa le invinga, sanatatea astronautilor pe durata unei misiuni atat de indelungate in spatiu reprezinta principala ingrijorare a savantilor de la NASA.

Cercetatorii germani au folosit o tehnologie avansata de imagistica incercand sa inteleaga mai bine un fenomen neobisnuit – mai exact, motivul pentru care pielea astronautilor devine mai groasa in spatiu. Coordonati de profesorul Karsten Koenig, savantii germani au utilizat tomografia dermica prin imagistica de inalta rezolutie pentru a analiza si monitoriza celulele tegumentare ale mai multor astronauti, inainte si dupa misiunile in spatiu ale acestora.

Creatorii acestei tehnologii cu laser spun ca rezolutia spatiala este de o mie de ori mai mare decat aceea a dispozitivelor ultrasonice – de neegalat de oricare alt dispozitiv. Noul aparat are potentialul si de a revolutia procesul de diagnosticare din spitale, precizeaza profesorul Koenig.

Karsten Koenig, care este si CEO al companiei germane JenLab, a fost rugat de Agentia Spatiala Europeana (ESA) sa foloseasca acest dispozitiv cu tehnologie laser pentru un proiect de-al ei, denumit „Proiectul Skin B”, despre care ESA spune ca a fost creat pentru a intelege mai bine „mecanismele de imbatranire a pielii, care sunt lente pe Terra (si de aceea aproape imposibil de studiat eficient), dar mult mai accentuate in conditii de imponderabilitate”.

„NASA si ESA ne-au intrebat daca ar fi posibil sa analizam pielea astronautilor. Dorim sa stim daca exista un alt fel de proces de imbatranire in spatiu si sa cunoastem modificarile care ii afecteaza pe astronautii care petrec sase luni in spatiu. Deoarece multi astronauti se plang de probleme ale pielii”, a spus profesorul Koenig.

Deocamdata, cercetatorii germani au scanat trei astronauti, inainte si dupa revenirea din misiunile lor spatiale: italienii Luca Parmitano si Samantha Cristoforetti si germanul Alexander Gerst.

Cristoforetti, care lucreaza pentru ESA, a efectuat o scanare inainte de calatoria ei la bordul Statiei Spatiale Internationale (ISS), in noiembrie 2014. Atunci cand a revenit pe Pamant, pe 11 iunie, misiunea ei de 199 de zile la bordul ISS a stabilit un nou record – cea mai indelungata prezenta in spatiu pentru o femeie. Precedentul record la aceasta categorie fusese stabilit de Sunita Williams, o astronauta de la NASA, in cadrul unei misiuni care a inceput in 2006 si s-a incheiat in 2007. Celulele de piele ale lui Cristoforetti au fost din nou scanate de Koenig, care a explicat modul in care, pe ISS, fiziologia pielii este diferita.

„Pana acum, am obtinut rezultate interesante de la cei trei astronauti. Se pare ca exista o productie puternica de colagen; dintr-o data, acei astronauti aveau mai mult colagen. Se pare ca se produce un fel de efect antiimbatranire, cel putin la nivelul dermei, stratul inferior al pielii. Si am descoperit ca epiderma, in special acea parte cu celule vii, se subtiaza, iar pielea devine mai groasa”, a spus profesorul Koenig.

„Nu avem deocamdata o explicatie si vom astepta rezultatele de la alti astronauti pentru a ne da seama de ceea ce se petrece si, poate, sa incercam sa intelegem cum putem sa ne protejam, ce putem face pentru ca epiderma sa nu se mai subtieze”, a adaugat ea.

NASA dezvolta in aceasta perioada o tehnologie care trebuie sa fie capabila sa transporte astronauti pe un asteroid in jurul anului 2020, la bordul capsulei Orion. Agentia americana va avea astfel sansa de a testa noi sisteme si proceduri dincolo de orbita joasa terestra. NASA spune ca aceste lucruri pregatesc in fapt viitoarele misiuni cu oameni pe Marte.

Intre timp, profesorul Koenig si echipa sa vor continua sa studieze cauzele care duc la ingrosarea pielii astronautilor si, fapt crucial, modul in care acest fenomen poate fi prevenit.

„Am vazut ca epiderma devine mai subtire cu 20%. Pana acum, nu avem nicio explicatie. Insa acest lucru apare dupa sase luni. Daca un om merge pe Marte, va avea nevoie de un an sau chiar doi pentru a se intoarce pe Terra si nu stim inca in mod sigur daca este un lucru bun ca epiderma sa devina tot mai subtire”, a precizat cercetatorul german.