Piese rare în Licitația de Artă Istorică. În Anul Avram Iancu vă prezentăm o ultimă fotografie a eroului

​Anunțăm un nou eveniment ce aduce în fața publicului obiecte deosebit de rare: Licitația de Artă Istorică, ce cuprinde și o selecție de numismatică și piese din categoria „Militaria”. Evenimentul, care va avea loc în data de 26 martie, propune, încă de astăzi, în expoziția deschisă publicului larg la Palatul Cesianu-Racoviță, cu intrare liberă, de luni până duminică, între orele 10.00-20.00, întâlnirea cu adevărate obiecte ce aduc mărturii istorice importante, despre mai multe perioade: regalitate, războaie mondiale, Holocaust și comunism. Toate acestea pot deveni surse primare, nu doar documentele de arhivă sau sursele vizuale, în „dialogul” cu trecutul, în cazul în care suntem capabili să le interogăm.

În acest An Avram Iancu, la împlinirea a 200 de ani de la nașterea eroului transilvănean, vă prezentăm una dintre ultimele imagini cunoscuteale liderului Revoluției române de la 1848-1849, de o rară sugestivitate. Avram Iancu și-a petrecut ultimul deceniu de viață uitat de contemporani și dezamăgit, în ciuda rolului important pe care l-a avut în istoria românilor. Imaginea a fost realizată atunci când acesta avea în jur de 40-41 de ani și ni-l arată sărăcăcios îmbrăcat, neîngrijit, dar adoptând o atitudine demnă, cu mâna prinsă în haină și cu privirea îndreptată direct, fără ezitare, către obiectivul aparatului de fotografiat.

De asemenea, se regăsesc în această licitație și alte fotografii cu totul deosebite, așa cum sunt și cele două poze cu sculptorul Constantin Brâncuși, imagini realizate în atelierul său din Paris.

Strălucește și fascinează, la propriu, o monedă de aur cu valoare 100 de lei, care a fost bătută pentru a marca zece ani de domnie ai regelui Carol al II-lea. Este vorba despre o piesă extrem de rară, al cărei preț de pornire este aici de 12.000 de euro. În ce constă valoarea sa explică Viorel Petac, Președinte al Societății Numismatice Române: „Este cu totul excepțională, pentru că are o mare valoare istorică și patrimonială. A fost emisă în 1940, de Carol al II-lea. Este o piesă extrem de rară, pentru că așa a vrut suveranul să fie – tirajul ei a fost de numai 300 de exemplare. A fost oferită doar celor din imediata apropiere a regelui, nu se găsea pe piață. Sunt foarte puține exemplare în lume”.

Tot la capitolul „Monede”, remarcăm mai multe drahme, precum moneda tip Gemenii, cu cele două fețe ale Dunării, prima monedă bătută pe teritoriul actual al României, realizată din argint și care provine din Histria (255-240 î.e.n.), moneda Herakles, bătută de colonia Callatis, staterul de aur bătut la Tomis, dar și alte două drahme dacice.

La capitolul „Militaria” se remarcă mai multe arme cu valoare muzeală: o spadă de ceremonie cu teacă, a unui ofițer de poliție din perioada domniei Regelui Carol I, decorată cu stema Regatului României, un stilet Hitlerjugend (Tineretul Hitlerist), din Germania Nazistă, cca. 1935 (cu teacă), mai multe săbii Katana – între care și un Wakizashi, de Takada, din epoca Edo (cca. 1600-1868), certificată NBTHK.

Licitația prezintă și o mică selecție de splendide decorații din argint din perioada regală, între care câteva exemplare rare, precum Ordinul Mihai Viteazul și Ordinul Coroana României, dar și Crucea Regina Elisabeta pentru doamne și Crucea Regina Maria.

În același eveniment am inclus și o colecție mică de carte veche, rară și importantă pentru sufletul și identitatea românească. Am adus la Palat două cărți din vremea lui Constantin Brâncoveanu (domn al Țării Românești între anii 1688 și 1714), „Calea Domnului” de la 1699 și „Octoihul lui Mihai Cantacuzino” de la 1706 (cu însemnarea sa olografă și un sigiliul inelar, piesă rară), precum și „Evanghelia Învățatoare” din vremea lui Mavrocordat, care este prima cazanie românească tiparită la București și, bineînțeles, „Istoria Imperiului Otoman” a lui Dimitrie Cantemir (1745).

Între cele 245 de loturi din licitația menționată se găsesc și o tabacheră ce a aparținut regelui Ferdinand, precum și gravuri rarisime, așa cum este portretul lui Matei Corvin, realizat la 1780.

În aceeași perioadă, la Palat sărbătorim în continuare femeia, în cadrul expoziției dedicate muzelor pictorilor români, intitulată „MuzeleLOR”, ce rămâne deschisă până în data de 10 martie. Pot fi astfel admirate portretele soțiilor sau partenerelor de viață pe care le-au avut Nicolae Tonitza, Nicolae Grigorescu, Gheorghe Petrașcu, Sabin Bălașa și nu numai… Am pregătit și un concurs-surpriză: evenimentele din această perioadă oferă publicului posibilitatea de a câștiga premii deosebite, între care și un scuter Vespa Primavera.

Articol susţinut de A10 by Artmark