Skip to content
Articol susținut de MedLife

Pietre la fiere, depistate chiar și la copii sub 10 ani. De ce apare tot mai des litiaza biliară la vârste tinere și ce simptome ar trebui să ne trimită la ecografie

Smile Media

Pietrele la fiere, asociate de obicei cu vârsta adultă, sunt descoperite și la copii, uneori chiar înainte de 10 ani. Dr. Genica Rățoi, medic primar medicină generală, cu competență în ecografie generală, de la Hyperclinica MedLife Solomed Pitești, spune că monitorizează trei copii cu litiază biliară și că întâlnește tot mai multe cazuri la adulți tineri. Medicul explică ce rol au predispoziția genetică, alimentația, dar și scăderea rapidă în greutate, cum pot fi recunoscute simptomele și de ce este importantă efectuarea unei ecografii abdominale la momentul oportun.

Un copil de 14 ani care tocmai a încheiat Evaluarea Națională de clasa a VIII-a merge să sărbătorească cu părinții la un fast-food, dar la scurt timp are dureri puternice de burtă. Pietrele la fiere nu sunt neapărat primul diagnostic posibil în cazul unui adolescent, mai ales că băiatul nu este supraponderal și practică sport de performanță. Însă, după discuția cu părinții și după ce l-a palpat, dr. Rățoi a suspectat o problemă biliară. Ecografia abdominală i-a confirmat suspiciunea.

Tânărul de 14 ani nu este singurul pacient diagnosticat cu litiază biliară în copilărie pe care îl monitorizează dr. Rățoi. Medicul urmărește încă doi pacienți, diagnosticați la 8 ani și jumătate, respectiv la 16 ani. „Primul caz a fost al copilului de 8 ani și jumătate și a fost o raritate și pentru mine“, explică medicul. Dr. Rățoi consideră că predispoziția genetică joacă un rol important în apariția calculilor biliari la vârste atât de mici. În cazul adolescenților, alimentația și stilul de viață pot contribui, la rândul lor, la dezvoltarea afecțiunii sau la declanșarea episoadelor de durere. „Îi monitorizez de câțiva ani și, din fericire, până acum nu a fost necesară operația în cazul lor“, precizează dr. Rățoi. 

Medicul subliniază că, în practica sa, a observat și o scădere a vârstei la care descoperă litiaza biliară, precum și o creștere a numărului de cazuri.

De ce apar pietrele la fiere și ce rol au alimentația și stilul de viață

Colecistul, cunoscut popular drept „fiere“, este un organ mic, situat sub ficat, care depozitează și concentrează bila necesară digestiei grăsimilor. Pietrele la fiere, numite medical calculi biliari, se formează atunci când anumite componente ale bilei, precum colesterolul sau bilirubina, precipită și se acumulează sub formă de cristale, care pot crește în dimensiuni, explică dr. Rățoi.

Predispoziția genetică este unul dintre factorii de risc, însă nu este singurul. Obezitatea, diabetul și dislipidemia sunt asociate cu un risc mai mare de litiază biliară. Medicul atrage atenția că inclusiv persoanele care au un stil de viață activ și o alimentație echilibrată pot dezvolta calculi, mai ales dacă există antecedente familiale. În timpul consultațiilor, medicul întreabă frecvent pacienții dacă părinții sau frații lor au avut probleme cu colecistul. Această informație poate fi relevantă chiar și atunci când persoana examinată nu prezintă simptome. În cazul unui răspuns pozitiv, medicul recomandă o monitorizare mai atentă și ecografii efectuate la intervale regulate. 

De ce pot apărea pietre la fiere tocmai după ce slăbim mult

Un alt factor de risc, mai puțin cunoscut, este scăderea rapidă și importantă în greutate după schimbarea radicală a stilului de viață: trecerea la un regim alimentar mai dietetic și activitate fizică intensă. Și persoanele care au apelat la intervenții bariatrice pentru slăbit au un risc mai mare de litiază biliară, subliniază medicul. Dr. Rățoi povestește că a întâlnit pacienți care, după ce au slăbit multe kilograme, în scurt timp au descoperit la ecografie că aveau pietre la fiere. „Când se slăbește mult, apare o hiperconcentrație la nivelul sărurilor biliare“, explică specialista. 

Și perioadele îndelungate de post negru pot influența evacuarea bilei. Dr. Rățoi recomandă o alimentație echilibrată și atrage atenția asupra regimurilor foarte restrictive sau a obiceiului de a concentra aproape întreaga cantitate de alimente la o singură masă, cum se întâmplă în cazul celor care țin post intermitent. Totuși, riscul nu este același pentru toate persoanele și depinde inclusiv de ritmul scăderii în greutate.

Simptomele care pot fi confundate cu o indigestie

Afecțiunile colecistului nu se manifestă întotdeauna prin durerea caracteristică unei colici biliare. Uneori, pacienții ajung la medic pentru greață, balonare sau senzație de preaplin după masă, simptome pe care le atribuie unei indigestii obișnuite. „Patologia biliară este, pot spune, înșelătoare“, explică dr. Genica Rățoi. În experiența sa la cabinet, relativ puțini pacienți se prezintă cu durerea tipică de colică biliară: în partea dreaptă, superioară a abdomenului, sub coaste, cu iradiere spre capul pieptului sau în spate, spre omoplatul drept. Mai frecvent, aceștia acuză greață, senzație de preaplin după masă sau alte manifestări digestive nespecifice.

Medicul subliniază însă că asemenea simptome nu indică obligatoriu o problemă a colecistului. Ele pot apărea și în afecțiuni ale stomacului sau intestinelor, motiv pentru care diagnosticul nu trebuie stabilit exclusiv pe baza manifestărilor enumerate de pacient.

Colica biliară are câteva caracteristici care o pot diferenția de un disconfort digestiv obișnuit, potrivit dr. Rățoi: durerea este intensă și poate dura de la aproximativ 30 de minute până la câteva ore, apare uneori după o masă bogată în grăsimi, inclusiv în timpul nopții, poate fi însoțită de greață și vărsături.

Dr. Rățoi atrage atenția că o durere abdominală intensă, mai ales atunci când persistă sau se asociază cu febră și vărsături, necesită evaluare medicală urgentă. Motivul este că un calcul poate migra din colecist și poate provoca un blocaj la nivelul căii biliare principale, provocând complicații. În anumite situații, poate apărea pancreatita acută. O altă complicație este colecistita acută, adică inflamația colecistului, care poate necesita intervenție chirurgicală.

Ce alimente pot declanșa o colică biliară

Dr. Rățoi atrage atenția că nu doar preparatele considerate nesănătoase pot declanșa simptome la o persoană care are deja calculi biliari. De exemplu, somonul la cuptor este un aliment cu beneficii nutriționale, dar și cu un conținut relativ ridicat de grăsimi. Acestea stimulează contracția colecistului, ceea ce poate provoca o colică în cazul unei persoane cu litiază biliară diagnosticată. Dacă este consumat alături de legume fierte sau preparate la abur, precum broccoli ori morcovi, masa poate fi mai ușor de tolerat decât una însoțită de garnituri bogate în grăsimi, cum ar fi cartofii prăjiți.

Medicul recomandă atenție și la mesele foarte bogate în grăsimi, prăjeli, tocături, afumături și preparate cu rântaș. Inclusiv unele alimente consumate frecvent în perioadele de post, precum fasolea sau salata de vinete, pot provoca disconfort atunci când sunt preparate cu mult ulei sau prăjeală. Totuși, nu orice senzație de balonare sau de preaplin după asemenea alimente indică o problemă a colecistului. De exemplu, fasolea poate produce gaze intestinale prin fermentație, fără ca simptomele să aibă o cauză biliară.

De ce ecografia abdominală este importantă chiar și atunci când simptomele sunt vagi

Un aspect îmbucurător pe care dr. Genica Rățoi spune că întâlnește în ultimii ani este că tot mai multe persoane vin pentru o ecografie abdominală fără să aibă neapărat o problemă anume. Printre aceștia sunt și persoane tinere, interesate să își verifice starea de sănătate. În unele cazuri, în timpul ecografiei de rutină, medicul identifică pietre la fiere care nu au provocat niciodată simptome. Alteori, sunt descoperite modificări ale conținutului sau formei colecistului, care nu reprezintă neapărtat o afecțiune.

Un exemplu este așa-numitul „colecist strangulat“. Termenul este folosit uneori pentru a descrie anumite pliuri sau septuri ale colecistului, care pot fi particularități anatomice prezente încă de la naștere. Dr. Rățoi explică faptul că aceste particularități sunt frecvent asociate, în mod greșit, cu simptomele digestive ale pacientului. „Dacă un om s-a născut cu un anumit aspect al colecistului, dar a început să aibă dureri sau greață abia la maturitate, trebuie căutate și alte explicații“, precizează medicul.

O altă situație pe care dr. Rățoi o identifică frecvent este mâlul sau noroiul biliar, denumit medical sludge biliar. Acesta reprezintă un sediment format din particule care se acumulează în bilă și care poate apărea atunci când evacuarea colecistului este încetinită. În anumite condiții, sedimentul poate favoriza formarea calculilor biliari, dar prezența lui nu înseamnă că persoana respectivă va dezvolta obligatoriu pietre la fiere.

Expresia populară „bilă leneșă“ este adesea folosită de pentru a descrie problemele de evacuare a bilei, însă nu reprezintă, în sine, un diagnostic precis.

Momentul ecografiei abdominale este important

Pentru evaluarea corectă a colecistului, momentul examinării este important. După masă, organul se contractă pentru a elibera bila necesară digestiei, iar dimensiunile sale se reduc. Dacă ecografia este efectuată la scurt timp după ce pacientul a mâncat, interpretarea imaginilor poate deveni mai dificilă. „Se recomandă examinarea cam la șase, bine ar fi la opt ore de la ultima masă“, precizează dr. Genica Rățoi. Aceasta este recomandarea obișnuită pentru o ecografie abdominală programată, iar pacientul trebuie să respecte instrucțiunile primite. De asemenea, medicul recomandă ca ecografia abdominală programată să nu aibă loc după Sărbători, când alimentația este una bogată în grăsimi și zahăr. 

Există însă și excepții. Atunci când apar dureri abdominale severe, febră sau vărsături repetate, examinarea se face în regim de urgență și ecografia este prima investigație imagistică recomandată.

***

Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiunea Facem România bine.

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România și face parte dintr-un demers amplu de informare și educare, dedicat prevenției și unui stil de viață sănătos, pe termen lung.

La MedLife, sănătatea este abordată cu atenție și responsabilitate, pornind de la nevoile reale ale fiecărui pacient. Deciziile medicale se bazează pe evaluări complexe, susținute de echipe multidisciplinare de medici buni și tehnologii de ultimă generație. Prin soluții moderne de diagnostic și tratament și, mai nou, prin expertiza în genomică și posibilitatea de identificare timpurie a riscurilor pentru boli comune sau asociate stilului de viață, MedLife își propune să ajute oamenii să aibă mai multă grijă de sănătatea lor.

Obiectivul este clar: prevenția activă și intervenția la timp, înainte ca problemele de sănătate să afecteze echilibrul și calitatea vieții. Pentru că sănătatea înseamnă mai mult decât absența bolii. Înseamnă energie, mobilitate și echilibru, la orice vârstă. MedLife investește constant în soluții care susțin o stare de sănătate durabilă și contribuie la o viață trăită bine, nu doar astăzi, ci pe termen lung.

Mai multe informații despre serviciile disponibile pot fi găsite pe https://www.medlife.ro/.

Articol susținut de MedLife