Planul lui Trump care slăbește apărarea Europei: SUA pregătesc retragerea a o treime din avioanele de vânătoare alocate NATO

O reducere semnificativă a numărului de avioane și nave de război americane din Europa este planificată să intre în vigoare foarte curând, potrivit unui document consultat de The New York Times.

Planul, prezentat de oficiali și consemnat într-un document scris, oferă o claritate deosebită cu privire la măsura în care administrația Trump intenționează să-și reducă angajamentul față de NATO.

Statele Unite intenționează să reducă semnificativ numărul de avioane și nave de război pe care le pun la dispoziție pentru operațiunile NATO din Europa, potrivit a doi înalți oficiali europeni, accelerând astfel eforturile SUA de a reduce nivelul de protecție pe care l-a oferit aliaților europeni timp de opt decenii.

Decizia, comunicată aliaților la începutul lunii iunie printr-un document, ar limita capacitatea NATO de a lansa atacuri la distanță mare și de a desfășura operațiuni de supraveghere.

Lista tăierilor din NATO

Planul prevede o serie de reduceri radicale ale forțelor puse la dispoziție pentru Europa:

• Reducerea numărului de avioane de vânătoare F-16 și F-15E de la aproximativ 150 la 100;
• Reducerea numărului de avioane de recunoaștere maritimă de la 26 la 15 și eliminarea tuturor celor opt avioane-cisternă de realimentare aeriană disponibile anterior în Europa;
• Realocarea unui submarin lansator de rachete și a unui portavion, împreună cu mai multe nave de război și zeci de avioane care se alătură misiunilor portavionului;
• Realocarea unuia dintre cele două grupuri de bombardiere alocate anterior pentru apărarea Europei.

Detaliile acestor reduceri au fost publicate pentru prima dată de publicația germană Die Welt și oferă cea mai clară imagine de până acum asupra măsurii în care administrația Trump intenționează să-și reducă angajamentul față de NATO.

Pentagonul a refuzat să comenteze cifrele specifice din document și a făcut referire doar la o declarație generală a Comandamentului său European privind reducerea angajamentelor.

Oficialii americani au indicat că retragerea va intra în vigoare foarte curând, mult mai devreme decât se pregăteau omologii europeni.

Retragerea bruscă a forțelor americane ar afecta capacitatea NATO de a monitoriza, de exemplu, traficul submarinelor rusești sau de a lansa rachete Tomahawk cu rază lungă de acțiune adânc în teritoriul rus.

Deși europenii dispun de capacități similare de lansare a rachetelor, experții afirmă că aceste arme au un efect de descurajare mai puternic asupra Rusiei atunci când sunt utilizate de Statele Unite, întrucât partenerii de pe continent ar putea fi mai reticenți în a le folosi.

Giuseppe Spatafora, de la Institutul Uniunii Europene pentru Studii de Securitate, un think tank cu sediul la Paris, a explicat impactul cumulat al acestor măsuri: „Deși fiecare dintre aceste reduceri poate fi gestionată individual, împreună ele reprezintă o schimbare semnificativă de poziție și ridică provocări pentru capacitatea europeană de descurajare pe întreg spectrul”.

„Nu mai există nicio încredere că SUA ar veni în ajutor”

Președintele SUA s-a plâns de mai mulți ani de povara pe care o poartă Statele Unite în contribuția sa la NATO. El a cerut în mod repetat Europei să facă mult mai mult pentru a se apăra fără sprijinul american și a amenințat că va părăsi alianța cu totul.

Dar administrația Trump a dat curs doar unor anunțuri punctuale privind retrageri relativ mici din țări individuale — până la documentul din iunie care detaliază reducerile radicale ale sprijinului american pentru NATO în ansamblu.

Reducerile vor fi atenuate de faptul că trupele americane din Europa vor rămâne una dintre cele mai mari forțe NATO de pe continent. Efectele reducerii efectivelor vor fi, de asemenea, atenuate de faptul că liderii europeni, conștienți de necesitatea de a se baza mai puțin pe sprijinul SUA, se aflau deja în proces de reînarmare a țărilor lor.

Însă ministrul britanic al apărării și-a dat demisia joi, acuzând guvernul că alocă prea puține fonduri armatei. Iar Europa se confruntă cu dificultăți în coordonarea procesului de reînarmare; marți, Germania a confirmat retragerea sa dintr-un proiect de construire a unui nou avion de vânătoare împreună cu Franța și Spania.

Pentru unii europeni, numărul concret de resurse americane alocate în Europa este mai puțin important decât întrebarea dacă Donald Trump este dispus să le folosească pe vreuna dintre ele în luptă.

Anton Hofreiter, un parlamentar german, a declarat: „Principala problemă a NATO este că, atâta timp cât Trump este președinte, nu mai există nicio încredere că SUA ar veni în ajutorul europenilor în caz de urgență.”

Atacul cu dronă din România, amintit de NYT

Reducerea efectivelor survine într-un moment deosebit de tensionat pentru Europa. La sfârșitul lunii mai, o dronă rusă a lovit un bloc de locuințe din România, fiind primul atac de acest gen într-o zonă urbană importantă de pe teritoriul NATO, scrie publicația americană.

Pe 29 mai 2026, o dronă rusească s-a prăbușit pe un bloc din Galați, provocând un incendiu și rănind două persoane. Incidentul a fost condamnat ferm de NATO și de aliații europeni, în timp ce SUA a reafirmat imediat angajamentul de apărare a României, însă a evitat să numească direct Rusia în primele sale declarații oficiale.

Acest incident, alături de alte incursiuni ale dronelor ruse în spațiul aerian al NATO, a amplificat temerile europenilor că Rusia ar putea să-și extindă agresiunea dincolo de invazia Ucrainei.

Referitor la impactul militar, Ed Arnold, de la think tank-ul Royal United Services Institute din Londra, a declarat că, deși această retragere americană ar fi putut fi și mai gravă, „ea va avea efectul de a concentra atenția”.

Detaliile reducerii au fost comunicate în mod privat, în timp ce înalți oficiali americani din domeniul apărării au vorbit public despre intenția lor de a realoca forțe pentru a apăra interesele americane în regiunea Indo-Pacific.

Șeful Comandamentului European al Pentagonului, generalul Alexus G. Grynkewich, a declarat la începutul lunii iunie: „În cadrul modelului de forțe NATO a existat o codependență nesănătoasă față de forțele americane.”

Generalul, care este comandantul militar suprem al NATO, a adăugat: „Președintele Trump, secretarul Hegseth și alții au afirmat clar că acest lucru trebuie să se schimbe și se va schimba. Realitatea potențială a unui conflict simultan pe mai multe teatre de operațiuni o impune.”