PNL nu e interesat sa rupa Alianta

Intr-un interviu acordat pentru Revista 22, presedintele Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu afirma ca in acest moment, PNL se afla la acelasi scor in sondaje la care s-a aflat in 2004 si nu e interesat sa rupa Alianta.

Ce inseamna „adevaratii liberali“? Am auzit aceasta sintagma des repetata la Congresul extraordinar al PNL.

Inseamna recunoasterea faptului ca suntem intr-o competitie pentru conotatia de liberali. Eu nu cred ca suntem intr-o competitie pentru doctrina liberala.

Fostii nostri colegi care isi infiinteaza Partidul Liberal Democrat si-au asumat afilierea la doctrina populara, dar cu siguranta magia cuvintului liberal functioneaza, o folosesc si dinsii, iata, si sigur ca noi suntem extrem de gelosi in a o proteja.

„Adevaratii liberali“ trebuie sa fiti dvs., PNL?

Nu, adevaratii liberali cred ca sunt cei care practica doctrina liberala. Noi incercam din rasputeri de 16 ani nu numai s-o practicam, dar s-o si promovam, ceea ce nu-i usor intr-o societate care a fost constituita total nonliberal si antiliberal inainte de ’89. Pasi mari s-au facut, prin noi si prin altii, dar mai e mult pina sa traim intr-o societate liberala.

Doctrina liberala

Pina la urma, care sunt sursele liberalismului PNL? Mai multi delegati la congres au scandat sloganul „prin noi insine“. Deci, ar fi un liberalism marca Ionel Bratianu, anii ’20, secolul trecut. Varujan Vosganian a vorbit de conectarea PNL la ideologia liberala europeana.

Eu cred ca trebuie sa plecam de la liberalismul istoric, de la meritele sale perene. Nu fiecare punct doctrinar din anii 1880 sau 1930 este de actualitate, e de domeniul evidentei. Sunt de actualitate citeva idei fundamentale. Astazi traim intr-o alta lume, complet schimbata social, cultural si tehnologic.

Tocmai de aceea a fost foarte bine ca prima zi a congresului PNL a fost dedicata in special discutiilor pe teme doctrinare. Avem si o carte scrisa de mai multi fruntasi liberali. Gasiti acolo viziunea noastra asupra unor chestiuni sociale si economice, dar si asupra unor probleme de natura institutionala, cum ar fi reforma institutionala, reforma electorala.

Cred ca prin aceste idei trebuie sa ne definim sincron cu epoca in care traim. Eu n-am nici un fel de retinere de a fi mindru de mostenirea lui Ionel Bratianu.

Deci, PNL se revendica in primul rind de la mostenirea lui Ionel Bratianu, nu de la noul liberalism articulat de teoreticieni in anii ’70-’80. De altfel, neoliberalismul e preluat si de partidele populare.

Partidele populare din Europa sunt in cea mai mare masura mai curind partide populiste, mai curind stingiste si conservatoare in plan economic si extrem de conservatoare in plan social.

N-as zice ca neoliberalismul este preluat de partidele populare, poate doar de acele citeva partide conservatoare care au o anumita colaborare cu PPE, dar sunt marginale acolo si chiar cei mai importanti dintre ei, conservatorii britanici, vor sa plece, incercind sa-si gaseasca o alta grupare in care sa se simta ceva mai confortabil.

Partidul Liberal European e o structura extrem de eterogena si de imprastiata intre stinga si dreapta, ca cele mai multe dintre structurile politice europene, pentru ca, pina la urma, realitatile politice din fiecare tara difera.

Nu mi s-a parut ca purtati dezbateri serioase in PNL asupra doctrinei.

N-ati gasit o dezbatere, ati gasit mai curind niste teme lansate. Urmeaza si mi-as dori ca aceste teme sa intre in dezbatere publica si in dezbatere politica. Vreau ca dupa acest congres sa relansam Institutul de Studii Liberale si cred ca rolul acestui institut ar fi tocmai acela de a organiza astfel de dezbateri in societatea civila, intre liberali sau neliberali.

Anticomunismul PNL

Varujan Vosganian a repetat de citeva ori ca PNL ar trebui sa renunte la anticomunismul de la inceputul anilor ’90 si sa puna in centrul programului ideea de modernizare. A fost vreodata PNL un autentic partid anticomunist si antisecurist?

Da. Si este. Vreau sa sper ca PNL este si va ramine un partid anticomunist si antisecurist.

Dar Varujan Vosganian spune ca trebuie sa renuntati la anticomunism.

Cred ca prin asta el intelege ca trebuie sa se renunte la axarea prioritara pe un discurs cu teme anticomuniste. E un lucru pe care, in buna masura, PNL l-a depasit prin ’99-2000, cind acest clivaj comunism-anticomunism se rupsese.

Presedinte PNL era atunci Valeriu Stoica, care respingea clivajul comunist-anticomunist ca fiind desuet. Si totusi, cel mai aprig moment de anticomunism practicat de PNL s-a consumat in anul 2006.

Comunismul este principalul adversar al liberalismului. Cred, pe de alta parte, ca pericolul comunismului in acest moment in Rominia este in buna masura indepartat. Cred, de asemenea, ca avem o problema cu clarificarea trecutului comunist si vreau sa facem o distinctie intre adevarul si cunoasterea trecutului comunist – sunt doua lucruri diferite. La fel si in ceea ce priveste Securitatea.

Problema noastra este ingradirea libertatilor individuale de catre serviciile de informatii din prezent. In ce priveste Securitatea, am avut in vara 2006 un puseu, din pacate nedus pina la capat de clasa politica romineasca. Avem o problema cu aflarea adevarului despre ce a fost.

Cred ca a merge mai departe cu aceste doua schelete din dulap, al trecutului comunist si al trecutului securist, ne impiedica sa aflam adevarul. Nu cred ca trebuie sa ne luptam cu Securitatea si cu comunismul, pentru ca ele sunt in trecut, dar cred ca trebuie sa stim adevarul despre ele.

A fost o retorica antisecurista autentica sau pur si simplu ati utilizat tema ca pe o arma politica? Va reamintesc ca vineri Mircea Ionescu-Quintus a condus lucrarile congresului, in timp ce la tribuna unii delegati tunau impotriva „turnatoarei“ Mona Musca.

Asta sugereaza ca practicati un antisecurism cu dedicatie pentru Mona Musca, dar nu si pentru Ionescu-Quintus, Aleodor Frincu sau alti membri despre care se stie ca au colaborat cu Securitatea.

Aleodor Frincu s-a retras din PNL, nu mai are nici o functie si nici o calitate in PNL. Iar Ionescu-Quintus a condus sedinta pentru ca era delegatul cel mai virstnic. Dincolo de asta, eu cred sincer ca 50 de ani comunismul a fost o nenorocire in Rominia, cred ca e dusmanul cel mai serios al liberalismului si ca trebuie sa ne pozitionam ca atare.

Cred ca cei care au colaborat cu Securitatea sau au ocupat functii in regimul comunist trebuie sa o spuna. Nu cred neaparat ca trebuie sa plateasca in alt mod, dar sa ne minta ca nu au fost este deja o ticalosie.

Spuneti ca sunteti un anticomunist sincer. De ce n-ati fost atunci la prezidiul Camerelor reunite, la 18 decembrie, la discursul de condamnare a comunismului?

Am fost in sala si am stat in picioare. Am salutat acel gest al presedintelui.

Nu trebuia sa fiti in prezidiu?

Nu trebuia sa fiu in prezidiu, pentru ca era d-l Vacaroiu si conducea domnia sa. Dar am fost in sala si mi-am spus cuvintul si in sala, si pe hol.

S-a interpretat absenta dvs. din prezidiu. S-a amintit faptul ca bunica dvs, Ghizella Vass, este mentionata si in Raport.

N-am citit Raportul, dar am inteles ca e mentionata.

Prezenta ei in Raport explica absenta dvs. din prezidiu?

Nu. Dar sa stiti ca ar fi explicatia confortabila pentru mine sa spun ca eram intr-o situatie delicata, dat fiind ca bunica mea e mentionata acolo. Am fost in sala pentru ca acolo era locul meu.

Am fost in sala si cred ca ceea ce s-a intimplat in sala si nu in tribune e foarte bine, pentru ca toti rominii care s-au uitat la televizor au vazut cum se raporteaza fiecare partid la problema comunismului. Cine a fost in picioare si a aplaudat, chiar daca le era simpatic sau nu Traian Basescu, chiar daca il iubeau sau nu, cine a stat cu capul intre umeri si a tacut si cine a strigat huo. Ce s-a intimplat la tribune e inadmisibil.

Sunteti presedintele Camerei. Puteati sa cereti o ancheta despre modul cum au putut sa intre oamenii aceia violenti la balcoane.

In Camera Deputatilor poate sa intre oricine, daca are un buletin de identitate. Asta tine de transparenta lucrarilor Camerei. Dincolo de aceasta transparenta a lucrarilor Camerei, cel care conduce lucrarile trebuie sa asigure ordinea, cei de la tribuna trebuie sa taca si sa urmareasca.

Cei din sala au voie sa faca orice, pentru ca sunt parlamentari, reprezentanti ai poporului, mai buni sau mai rai, mai simpatici ori mai antipatici. Cei care erau la tribuna evident ca trebuiau sa respecte ordinea. Si aici, sigur ca si d-l Vacaroiu si ceilalti conducatori de sedinta si-au asumat, destul de greu pentru dinsii, cred eu, costul sedintei.

PNL nu sta bine in sondaje. Ma asteptam la acest congres sa dezbateti solutii pentru revigorarea partidului. N-ati incercat sa stabiliti vinovati pentru declinul PNL.

PNL ramine alaturi de PD

Nu cred ca PNL se afla in declin. PNL se afla la acelasi scor in sondaje la care s-a aflat in 2004, cind a avut cel mai bun rezultat din ’90 incoace. Ca intre timp PD a crescut in sondaje e adevarat si e foarte laudabil. Este un transfer dinspre Traian Basescu spre PD. In ce ne priveste pe noi, sigur ca nu sunt incintat ca PNL sta pe la 16-17%. Sigur ca as prefera sa aiba mai mult.

E posibil ca si acesta sa fie unul dintre motivele pentru care delegatii la congres si-au dorit lideri mai fermi, mai hotariti in conducerea partidului si vom vedea care va fi linia politica a partidului de luni incolo.

Colaborarea cu PSD ar putea fi o solutie pentru a tine piept presedintelui Basescu?

Pentru noi, in mandatul 2004-2008 nu exista alta solutie de guvernare si formarea unei alte majoritati decit in cadrul Aliantei D.A. Nu cred ca PNL isi poate macar pune problema de a forma alta majoritate decit cea pe care o poate forma cu PD.

In acest moment guvernul nu mai are o majoritate in parlament. Ce sanse de supravietuire are guvernul Tariceanu?

Atita vreme cit va exista sustinere pentru politicile serioase ale guvernului, guvernul va merge inainte. Am avut bugetul, am avut investitura lui Vosganian, care sunt voturi grele in parlament.

Probabil se va vorbi despre o restructurare a guvernului in perioada urmatoare, probabil premierul va veni in fata parlamentului cu o strategie postaderare, dupa ce ea va face obiectul dezbaterii publice. Toate aceste teme vor necesita sustinere politica. Daca nu va fi sustinere politica, evident ca guvernul va trage consecintele.

Adica?

Un guvern care nu are o sustinere pentru masuri majore trebuie sa se retraga.

Deocamdata, incercati sa obtineti sprijin politic.

Deocamdata avem sprijin politic.

Dar nu e un sprijin politic stabil. Pina la urma pe voturile cui mizati? PLD devine si el tot mai vocal si tot mai anti-Tariceanu, pentru ca de fapt problema PLD e Tariceanu, PD, sa spunem, functioneaza bine, UDMR la fel. PC vrea mereu negocieri.

In ce priveste PLD, nu cred ca vreunul dintre parlamentarii sai a fost votat pe listele Aliantei in 2004 pentru ca-l simpatizeaza sau antipatizeaza pe Tariceanu. Au fost votati pentru un program electoral care a devenit program de guvernare. Eu, cel putin, asta ma astept de la ei, sa voteze acel program de guvernare, indiferent cine e primul ministru in Rominia.

Veti negocia cu PLD?

Nu vom negocia cu PLD. Pentru ei, care sunt alesi pe listele Aliantei, exista o obligatie. Pentru PC nu exista aceasta obligatie, pentru ca n-au fost alesi pe listele Aliantei. E optiunea dumnealor. Daca cele doua partide vor decide sa nu sustina guvernul, vom constata ca nu exista o majoritate parlamentara pentru sustinerea acestui guvern.

Stiti ca exista oricind posibilitatea formarii unei alte majoritati. As spune ca nu ne intereseaza sa formam alta majoritate.

Elena Udrea si „biletelul roz“ ar putea sa conduca la o criza politica majora soldata cu inlaturarea lui Tariceanu?

A ajuns roz biletelul ala? Nu stiu, eu aici n-as porni de la teoria „scrisorii pierdute“. Mi se pare mai curind ca se aplica proverbul acela cu un nebun care arunca o piatra si 10 intelepti se chinuie sa o scoata. De doua zile discutam cu totii, ne consumam energiile intelectuale speculind asupra unui biletel care nu stim daca exista sau nu si despre ce scrie in el.

Eu n-am nici o incredere in ce spune Elena Udrea. S-a dovedit in repetate rinduri ca spune minciuni. Sunt convins ca d-l Basescu, daca are un bilet, il va face public si atunci vom discuta pe el. Iar daca Tariceanu i-a cerut sa intervina la Parchet, sigur ca isi va asuma raspunderea pentru ce a facut. Ma indoiesc profund insa ca Tariceanu a facut un asemenea gest.

Care sunt cele mai importante idei din discursul de vineri al premierului, de la congres?

Primul mesaj e cel al continuarii actualei formule politice. Nu cred ca e bine pentru Rominia ca nu avem o opozitie puternica democratica, dar suntem in aceasta situatie. Iar mesajul pe care Tariceanu l-a dat, ca trebuie sa mergem impreuna in Alianta pina in 2008 si sa cistigam alegerile ca Alianta, cred ca e un mesaj extraordinar de important.

Dincolo de acest mesaj, cred ca trebuie sa reconfiguram, si asta a spus-o si Tariceanu in interventiile sale, ideile guvernarii. Guvernarea aceasta s-a construit si a functionat bine in jurul unei idei extrem de generoase, care a fost aderarea la UE in 2007.

1 ianuarie a trecut, mai sunt doi ani si acum trebuie sa stabilim acele obiective comune in jurul carora sa se formeze majoritatea parlamentara despre care ne intrebam impreuna astazi. Cel de-al treilea lucru pe care Tariceanu l-a spus ieri si care mie mi-a provocat o mare bucurie este mesajul referitor la numerosii nostri ofiteri si serviciile lor prea prospere.

Si asta, pentru noi, dincolo de rezonanta conflictuala, e o tema legata de o preocupare serioasa, anume de ingradirea libertatilor cetatenesti prin niste legi.

Serviciile de informatii trebuie controlate de parlament

Pina la urma care e miza acestei dispute? Controlul asupra serviciilor secrete!

Nu cred ca serviciile secrete pot fi intr-un sistem democratic controlate de o persoana sau de un partid. In mod normal, asa cum e peste tot, serviciile secrete trebuie controlate de parlament. Ele trebuie controlate efectiv. Atita vreme cit n-ai voie sa controlezi operatiile in curs, si in Rominia n-ai voie sa controlezi operatiile in curs…

Nici in alte tari nu cred ca e voie.

Va inselati amarnic.

Operatiile in curs?

Fara indoiala. Ultimul cu care am discutat este Frattini, care a fost 6 ani presedintele Comisiei de control al serviciilor de informatii in Italia. In SUA, la fel. Sigur ca acei parlamentari au o responsabilitate foarte serioasa si sunt sanctiuni drastice pentru cei care fac o prostie. Frattini mi-a spus ca in Italia isi pierd mandatul daca apare vreo scurgere de informatii.

Daca nu controlezi operatiile in curs, atunci ce controlezi? Ce s-a intimplat acum 5 ani? Stiti ca noi in Parlamentul Rominiei n-am discutat inca Raportul SRI de acum 2 ani, pentru ca, vezi dumneata, sunt operatii in curs.

Raportul e atit de… , incit…

Mi-e greu sa va raspund, pentru ca eu am ORNISS de 2 ani si am primit doua note care erau doua prostii. In 2 ani. In fine. Iar al doilea lucru foarte important, care tine de competentele de control ale parlamentului, se refera la utilizarea banilor publici. Mai e problema surselor proprii de venituri, care e o chestiune inadmisibila.

Stiti, pe de alta parte, ca parlamentul nu poate controla modul in care serviciile de informatii isi cheltuie banii. In momentul in care ai controlul asupra operatiilor in curs si a modului in care banii publici sunt cheltuiti, atunci sigur ca exista un control public, nonpartizan. Asta inseamna control parlamentar asupra serviciilor. Si despre asta vorbim in primul rind.

Cred ca e o naivitate sa ne mai inchipuim ca peste un an cineva va putea controla serviciile de informatii. Asta era inainte de 1 ianuarie 2007.

Sunt chiar atit de importante serviciile de informatii? Actioneaza ele cumva impotriva premierului, a PNL? Nu cumva premierul Tariceanu a acordat prea mult spatiu in discursul sau acestei chestiuni?

Nu cred ca discursul premierului s-a referit la cine lucreaza impotriva lui si nu cred ca 15.000 de ofiteri de informatii din Rominia si 6 sau 7 servicii de informatii rominesti, cu sute de milioane de euro buget, se ocupa de Tariceanu, oricit de bun, prolific si puternic ar fi Tariceanu. Cred ca se ocupa de mult mai multi oameni, de mult prea multi oameni.

Si aici e problema: cam citi romini fac obiectul celor 15.000 de ofiteri de informatii? Mi-e teama ca prea multi. Va mai spun un lucru foarte interesant. In cele mai multe tari cu democratii stabile, serviciul puternic dezvoltat si cu mult mai multi oameni e cel care se ocupa de informatii externe.

La noi, serviciul cel mai dezvoltat, cel mai puternic, cu cei mai multi oameni si mai multi bani e cel care se ocupa de informatiile interne. Asta e diferenta de viziune intre a vedea oponentul, adversarul, in interior sau in exterior.

Se ocupa cu informatiile externe tari ca Marea Britanie, Statele Unite, Australia sau Rusia, care au interese globale sau regionale pe care sa le promoveze.

Si noi avem dusmani in tara? Care sunt dusmanii din tara de care trebuie sa se ocupe SRI? Citi sunt? Eu, de 16 ani, n-am vazut inca nici un romin condamnat de o instanta judecatoreasca.

A fost cel cu butelia…

A aparut in slapi de doua ori la televizor. Dvs. ati mai auzit ceva? Daca cineva incalca legile sigurantei nationale, infractiunile se judeca public de catre instanta. Ca orice proces, se soldeaza cu o condamnare sau o achitare. Va intreb daca, de 16 ani incoace, dvs.

ati auzit de multe condamnari legate de siguranta nationala? Astia 15.000 sau citi or fi, de 16 ani, tocind citeva sute de milioane pe an, citi dusmani ai sigurantei nationale au prins?

Afacerile profitabile ale serviciilor secrete

De ce nu obligati serviciile sa se reformeze si sa cheltuiasca banul public cu masura? Daca nu fac reforma le taiati din buget. Nu guvernul trimite la parlament bugetul?

In 2005, cind eram inca ministru, am discutat bugetul pe 2006. Si atunci, pe baza argumentelor pe care le-am discutat, am sustinut foarte tare si am decis in guvern reducerea cu 40% a bugetului SRI. Vreau sa va spun ca nu au protestat deloc. Nici macar nu i-a interesat.

Oricum, se pare – se pare spun ca al treilea om in stat, pentru ca nu am acces la aceste informatii -, resursele lor serioase de venit sunt din venituri proprii. Si nu i-a interesat aceasta reducere, nu i-a afectat foarte tare.

Ce afaceri fac serviciile, daca pot sa inlocuiasca sute de miliarde de la buget fara sa clipeasca?

Se pare ca fac afaceri profitabile. Tocmai de aceea, dupa parerea mea, reactia buna si eficienta la aceasta problema este reglementarea prin lege. Avem legile sigurantei nationale. Stiti bine ca a fost o dezbatere destul de intensa in primavara si in vara, care dupa aceea brusc a inghetat. Legile stau si asteapta un aviz.

Se asteapta avizul CSAT si vor fi trimise la parlament.

Daca nu, o sa le depunem la parlament in februarie. Ca parlamentari, putem sa o facem, pentru ca avem drept la initiativa parlamentara conform Constitutiei.

Nu putem sa ne ghidam dupa o lege din ’91, pe baza careia orice este atentat la siguranta nationala, iar orice atentat la siguranta nationala permite toate incalcarile libertatilor fundamentale, de la ascultari pina la interceptari, urmariri fara mandat judecatoresc, pentru ca asa se intimpla potrivit legii din ’91. Va reamintesc ca in ’91 diversi purtatori de bite umblau pe strada.

Acum suntem in 2007, e alta Rominie, trebuie sa avem alte legi. Noi am fi dorit in toamna sa le facem, dar nu s-a putut. Macar in aceasta sesiune sa le facem.

Se implica serviciile secrete in politica?

E greu sa va spun, pentru ca nu sunt un specialist in servicii. Colegul meu, Marius Oprea, care se pricepe la asemenea chestiuni, spune ca da.

Nu e riscant pentru dvs., ca partid, sa intrati in conflict cu serviciile secrete?

E riscant si sa lichidezi o fabrica si sa trimiti in somaj 1.000 de oameni, dar asta nu inseamna ca nu trebuie sa faci un lucru bun. In momentul in care ceva nu merge, trebuie sa iei o masura, chiar daca e impopulara.

Multa lume da vina pe servicii. De ce nu rezolvati problema?

Din pacate, in actualul cadru legislativ, va adresati unei institutii gresite. Sper ca in viitorul cadru legislativ sa va puteti adresa parlamentului si sa primiti un raspuns.

romovati o noua legislatie.

Exact asta voi face la 1 februarie, alaturi de colegii mei, vom promova acele proiecte de legi referitoare la siguranta nationala. Si vreau sa sper ca fara compromisurile facute prin negocierile dintre partidele coalitiei, cind, din pacate, iar au ramas toate serviciile de informatii, nu s-au mai comasat toate cele tehnice, am ramas cu STS, cu SPP. Uite ca acum i s-a gasit un rost SPP, se ocupa de sanatatea noastra.

Nu a mea, cu siguranta, poate a dvs.

A mea, din pacate, dar nu ma invidiati.

In institutiile pe care le conduc membrii PNL, de ce nu-i indeparteaza pe cei din servicii? Vedeti cu ce se ocupa. Au ceva de facut acolo, au o expertiza pentru functia pe care o ocupa ca acoperire, prezenta lor acolo isi are rostul, ramin. Daca nu au ce sa caute, nu e un domeniu care sa intereseze siguranta nationala, doar plimba hirtii, ii dati afara.

Ne-a confirmat Seres ca la Ministerul Economiei sunt destui care provin de la servicii. Poate ca tocmai ei intermediaza unele afaceri banoase pentru SRI, SIE.

Probabil ca Vosganian o sa-i trimita la plimbare, nu cred ca are foarte mare dragoste de serviciile secrete, vechi sau noi.

tia infringerii in alegeri

Victoria lui Ludovic Orban in fata dvs. pentru un post foarte important de vicepresedinte e interpretata ca rezultat al adincirii crizei in relatiile cu Cotroceniul.

Asta ma pune in foarte placuta postura de a fi vazut ca un favorit al Palatului Cotroceni. Ceea ce nu stiu daca e foarte adevarat si nici nu m-a preocupat vreodata ca subiect. Cred ca a fost pur si simplu alegerea unui alt proiect. Eu am facut niste propuneri si sunt destul de bine cunoscut pentru o linie politica in partid. Ludovic a avut viziunea lui. Viziunea lui a avut cistig de cauza.

Vineri am vorbit cu multi delegati. Toti erau siguri ca veti cistiga.

Asta e frumusetea democratiei de partid, ca un candidat dat ca sigur sau probabil de catre partid sa piarda. Pina la urma e un cistig pentru mine, e o buna lectie de umilinta crestina ca nu trebuie sa cistigi chiar de fiecare data.

unt sanse de a mentine Alianta D.A. si de a coabita cu Basescu, de vreme ce delegatii il aleg vicepresedinte PNL pe Orban si aplauda frenetic orice atac la presedinte din discursurile tinute?

Cred ca Alianta va merge si ne dam toti seama de asta. Atita timp cit e creditata cu un scor solid inseamna ca Alianta e dorita de votanti. Va trebuie sa mergem si sa raspundem la aceasta comanda a votantilor. Nu cred ca ea trebuie sa tina cont de simpatii sau antipatii personale.

Nu s-a mers mult prea departe in acest razboi al declaratiilor, incit….

Ba s-a mers foarte departe.

Si o sa mergeti impreuna cu PD in alegeri, dupa ce v-ati spus cuvinte grele?

Am constatat, si mergind pe strada si din studii, ca pe cetateni ii intereseaza foarte putin lucrurile pe care noi, lumea legata de politica, le urmarim cu foarte mare atentie. I-a interesat foarte putin si in noiembrie, cind alde Negoita si Cezar Preda si altii si-au pus poalele in cap la congresul PD si cind, in februarie, altii si-au pus poalele in cap la congresul PNL.

Din aceleasi ratiuni, de altfel, si anume, ratiuni electorale interne. E foarte popular si in PNL, si in PD sa dai in ceilalti. Pentru ca totdeauna, intr-un guvern de coalitie, data fiind slaba noastra capacitate de a lucra in coalitie, apar frustrari interne, dar astea sunt problemele noastre. Nu de aia am fost trimisi la guvernare, ca sa povestim cum nu ne intelegem intre noi.

Avem niste lucruri de facut. Cita vreme prestatia e rezonabila, votul iata ca vine. Si cred ca le pasa lor foarte putin daca Orban ori Cezar Preda sau altii vorbesc unii despre altii.

Interviul integral in Revista 22