„Pompeiul Jurasicului”: Un ”cimitir” imens de creaturi marine ciudate descoperit în centrul Regatului Unit

Paleontologii au descoperit un enorm site arheologic cu fosille unor creaturi marine din Jurasic, ”ciudate ca niște extratereștri”, sub o carieră de calcar din regiunea Cotswolds din Marea Britanie, potrivit BBC și Live Science.

Creaturile cu membrele țepoase și-au văzut condamnarea apropiindu-se, dar nu au putut face nimic pentru a o opri.

Descoperirea fosilă include probabil zeci de mii de nevertebrate marine numite echinoderme – care înseamnă „piele de arici” în greacă și include strămoșii străvechi ai stelelor moderne de mare, castraveți de mare, arici de mare și crini de mare cu frunze – conservate imaculat în toate etapele ciclurilor lor de viață, au spus cercetătorii într-un comunicat.

Dar chiar atunci când lucrurile erau în plină expansiune, comunitatea înfloritoare a fundului mării a întâlnit un sfârșit cataclismic; o catastrofă misterioasă – poate o alunecare de noroi declanșată de un cutremur – a sufocat și a îngropat animalele timp de 167 milioane de ani.

„Ceea ce avem aici este un fel de Pompei din Jurasic„, a declarat pentru BBC.com Neville Hollingworth, un vânător de fosile amator care a descoperit site-ul într-o excursie împreună cu soția sa Sally.

„[Creaturile] au încercat să se protejeze, adoptând poziția de stres de a-și trage brațele, dar totul a fost în zadar”, a declarat pentru BBC Tim Ewin, paleontolog și curator senior la Muzeul de Istorie Naturală din Londra. „Au fost împinse în sediment și îngropate de vii”.

Site-ul datează din perioada Jurasicului mijlociu (cu aproximativ 200 milioane până la 145 milioane de ani în urmă), când sauropode gigantice și dinozaurii dominau pământul. Pe mare, lucrurile erau în tranziție; până la jumătate din toate speciile marine au murit într-un catastrofă la sfârșitul perioadei triasice, iar echinodermele evoluează rapid pentru a umple golul.

Remarcate pentru membrele care ies din corpul lor în seturi de cinci, echinodermele au avut un mare succes în prinderea hranei cu brațele lor spinoase, potrivit cercetătorilor. Unii, precum stelele de mare și castraveții de mare, își puteau căuta hrana pe fundului oceanului. Alții, precum crinii de mare, s-au ancorat în loc și au așteptat să vină ”hrana” la ei. (integral pe Live Science.)