Povesti despre pokemoni si alte creaturi in Parcul Herastrau

Vineri seara, in parcul Herastrau din Bucuresti, a avut loc „Vanatoarea de Pokemoni (partea I)”. Zeci de tineri cu cabluri albe iesindu-le din buzunare, pe bicicleta, role sau skateboard, bunici cu nepoti, parinti cu copii, grupuri de prieteni, hipsteri si corporatisti, cu totii au iesit la cules monstruleti virtuali in parc. In Herastrau nu conta ce nota ai obtinut la examenul de bacalaureat si nici ce contracte ai incheiat in ultima perioada, discutiile raportandu-se la nivelul la care ai ajuns la Pokemon Go si din ce echipa faci parte. Desigur, numele lui Pikachu a fost pe buzele tuturor.

Niste parinti joaca Pokemon Go pe o banca din parcul Herastrau, sub privirea atenta a copilului lor, inca in carucior. Este ora 23.40, iar mama constata cu nemultumire ca mai are doar 18% baterie. „Draga mea, hai sa ne luam pokemonul si sa mergem acasa”, ii spune sotul.

Vreme de doua ore am stat nemiscata pe o bordura din Herastrau, timp in care i-am cunoscut pe Adam si Tudor. Sunt nelinistita din cauza ca mi se descarca telefonul, iar Adam imi imprumuta bateria lui externa. El a inceput sa joace alaltaieri si deja a ajuns la nivelul 20. Ma prefac uimita si-l felicit. Ma gandesc ca nu cunosc pe nimeni care sa fi trecut de nivelul 14, deci trebuie sa aiba un scor bun. Adam pare ca stie ce face.

Imi zambeste si-mi sopteste ca exista niste „tertipuri, smecherii”.

„Uite, Rattata si Pidgey is niste pokemoni usor de gasit, nici nu sunt foarte valorosi, asa ca merita sa-i transferi pentru a primi candy-uri. Iar bomboanele te vor ajuta atunci cand vrei sa iti evoluezi alti pokemoni, unii mai puternici. Si cu Oddish si Caterpie poti face la fel, sa-i dai pe bomboane, dar sa nu-i transferi chiar pe toti, sa-ti mai ramana cate unul”, ma sfatuieste Adam.

„Ahaaa„, ii zic, desi nu-ntelesesem o iota din ce-mi spusese tanarul de 19 ani. Stiam doar ca Rattata e un monstrulet foarte simpatic, mic si mov. Am si cules vreo cativa.

*La ce este buna evoluarea? Ei bine, cu cat ai un level mai bun (15+), cu atat experienta pe care o primesti la transformarea unui pokemon inferior intr-unul superior creste. Spre exemplu, Un Pidgey evoluat intr-un Pidgeotto iti poate oferi, la un nivel mare, peste 1000 de puncte de experienta.

Am mai trecut de un nivel, iar pokemonii se lasa prinsi din ce in ce mai greu. M-a prins dracia asta de joc! Si tot n-am ajuns la Gym (sala de antrenament pentru pokemoni), imi zic ofuscata.

Langa mine se asaza un tip serios, la vreo 35 de ani. Ma intreaba la ce nivel sunt, iar eu ii raspund trufasa ca mai am putin si ajung la 6, desi abia ieri mi-am instalat aplicatia. Imi cere o tigara si se plange ca are febra musculara. A venit pe jos tocmai din Regie in Herastrau, dar nu se lasa. Vineri a fost toata ziua la munca, iar niste prieteni de-ai sai care sunt in concediu au ajuns la un nivel mai mare ca el.

„Au stat nebunii in Cismigiu noaptea trecuta pana la 7 dimineata, da’ lasa ca-i fac eu!”, imi povesteste cu pofta si entuziasm, de parca s-ar pregati sa participe la Jocurile Olimpice.

Imi zic un „Doamne fereste!” in gand, apoi imi amintesc ca-s de mai bine de trei ore in Herastrau, am ajuns la nivelul 7 si am inceput deja sa invat nume de creaturi virtuale.

„Sa ma ierte Dumnezeu, dar daca da un foc acuma, nu se misca niciunul de aici cu pokemonii lor!”, spune pe un ton rastit o doamna la vreo 50 de ani, foarte bine imbracata, in timp ce trece pe langa aproximativ 20 de jucatori ce impart aceeasi bordura.

„Nu l-am prins pe nenorocit! Merg sa dau niste ture ca am ramas fara pokeball-uri”, se aude dintr-un alt colt de Herastrau.

„Cica Pikachu e in Pipera. Eu ma duc sa-l prind!”, exclama un jucator.

Il zaresc pe Pikachu in bratele unui baiat. Este un Pikachu de plus, cu o vechime de 14 ani. Orlando l-a primit cadou de la parintii sai cand avea 5 ani si colecta abtibilduri cu pokemoni pentru albumul de la cornurile Chipicao. Acum are 19 ani, abia a terminat liceul, iar luni da admitere la facultatea de Drept.

„Bine ca n-a aparut aplicatia mai devreme la noi, ca nu stiu daca mai apucam sa mai invat pentru Bac”, exclama Orlando ranjind.

Il intreb pe un alt baiat cate ore dintr-o zi le petrece jucandu-se Pokemon Go. Imi raspunde ca in jur de 7,8 ore. „Dar uite, doar saptamana asta am mers 85 de kilometri” si-mi arata telefonul drept dovada.