Poziție surprinzătoare a lui Macron, care nu e încântat de „zidul dronelor”: „Lucrurile sunt mai sofisticate și mai complexe” / Ce armament spune el că îi trebuie Europei
Dezbaterea privind crearea „zidului anti-drone” evidențiază o diviziune între țările UE aflate în prima linie și cele situate mai departe de granițele Rusiei și Ucrainei, scrie miercuri Politico.
Propunerea șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a construi așa-zisul „zid al dronelor” care să protejeze Europa de Rusia se confruntă acum cu scepticismul Franței și Germaniei.
„Sunt reticent față de acest tip de termeni. Lucrurile sunt puțin mai sofisticate și mai complexe”, a declarat miercuri președintele francez Emmanuel Macron, în fața reporterilor, înaintea întâlnirii cu liderii UE la Copenhaga, în Damenarca, încercând astfel să indice prioritățile sale mai urgente în materie de apărare.
„În realitate, avem nevoie de sisteme de avertizare avansate pentru a anticipa mai bine amenințările, trebuie să descurajăm cu capacități europene de foc, de lungă distanță, și avem nevoie de mai multe sisteme de apărare sol-aer și de combatere a dronelor”, a spus liderul de la Palatul Élysée.
În ultimele săptămâni, dronele au încălcat spațiul aerian al Poloniei, României, Danemarcei și Norvegiei, Europa dând vina pe Rusia în multe dintre aceste cazuri. Aceste incidente au dat un nou impuls așa-numitului „zid al dronelor” – o inițiativă lansată pentru prima dată anul trecut de țările din prima linie și susținută de Ursula von der Leyen în discursul său privind starea Uniunii rostit luna trecută.
Berlinul invocă priorități mai urgente
Mai devreme în cursul acestei săptămâni, însă, ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat că există priorități mai urgente de abordat. „Apărarea împotriva dronelor, desigur, dar nu printr-un zid de drone”, a declarat el în fața audienței de la Forumul de Securitate de la Varșovia.
Dezbaterea privind zidul anti-drone subliniază, de asemenea, modul în care geografia duce adesea la dezacorduri între liderii europeni cu privire la cea mai bună modalitate de a proteja continentul de amenințările externe, inclusiv de Rusia — iar aceste diviziuni au fost evidente la Copenhaga, când liderii au participat la summitul de miercuri, notează publicația de la Bruxelles.
Premierul italian Giorgia Meloni a avertizat să nu se uite de flancul sudic al Europei, mesaj repetat și de omologul său grec Kyriakos Mitsotakis.
„Orice proiect european comun de apărare privind Europa nu se poate limita la granițele estice ale continentului”, le-a spus Mitsotakis reporterilor.
Între timp, prim-ministrul leton Evika Silina și președintele lituanian Gitanas Nauseda au lăudat proiectul înaintea reuniunii de la Copenhaga, ceea ce a subliniat diviziunea clară între țările din prima linie și țările mai îndepărtate de granițele Rusiei și Ucrainei.
Pe ce ar trebui să se concentreze europenii
Potrivit lui Macron, europenii ar trebui să se concentreze mai degrabă pe dezvoltarea în comun a sistemelor de avertizare timpurie (Franța și Germania cooperează în prezent în această privință); să achiziționeze capacități locale de „descurajare” care pot efectua lovituri în profunzime, inclusiv rachete balistice; și să cumpere mai multe sisteme de apărare antiaeriană.
Președintele francez a menționat, de asemenea, că descurajarea nucleară joacă un rol important.
Asta nu înseamnă că dronele nu sunt importante, a adăugat Macron. „Avansăm într-un ritm forțat pentru a avea capacități de drone și contra-drone”, a spus liderul francez.
„Zidul dronelor” este unul dintre cele patru proiecte de apărare ale UE propuse de Bruxelles înaintea reuniunii Consiliului European de miercuri.
Macron, apel la precauție în confruntarea cu Rusia
Tot miercuri, Emmanuel Macron a îndemnat Uniunea Europeană să dea dovadă de precauție în actuala sa confruntare cu Rusia.
„Cred că trebuie să fim cu toții foarte precauți, pentru că suntem într-o perioadă în care ne confruntăm cu multă «hibriditate»”, a declarat Macron în marja summitului informal de la Copenhaga, întrebat de un jurnalist dacă ne îndreptăm spre un nou război mondial.
„Iată de ce trebuie să fim puternici în a descuraja orice agresiune, însă trebuie să rămânem foarte precauți și să evităm orice escaladare”, a adăugat Macron, citat de agențiile Agerpres și DPA.
Războiul hibrid implică utilizarea de metode convenționale, precum tancuri și rachete, dar și a celor neconvenționale, precum atacuri cibernetice și dezinformare pe internet.
Rusia este „un jucător foarte agresiv” de mai mulți ani, a mai spus șeful statului francez. Acest lucru se poate vedea în atacurile cibernetice din timpul alegerilor, în războiul ei împotriva Ucrainei, utilizarea de amenințări nucleare și acum provocări în spațiul aerian; toate acestea constituie „un tot hibrid” și țin de domeniul confruntării, a adăugat Macron.
Șefa guvernului italian a atenționat la rândul ei împotriva supra-reacției.
„În pofida a orice, cred că trebuie să gândim calm. Cred că nu trebuie să răspundem provocărilor. Trebuie să ne echipăm, acest lucru este cu siguranță adevărat”, a spus Giorgia Meloni.
După ce avioane de luptă și drone-kamikaze ruse au încălcat recent spațiul aerian al mai multor țări din UE, liderii europeni s-au reunit miercuri la Copenhaga pentru a discuta despre eforturile comune pentru o descurajare și apărare mai eficiente.
INTERVIURILE HotNews.ro