PPDD: mic îndreptar geografic
(Micul îndreptar geografic cu privire la ARD se află aici. Cel care are ca subiect USL se află aici).
Analizând rezultatele alegerilor din 2008, mulţi oameni cred că sistemul defavorizează partidul aflat pe locul unu ca voturi la nivel naţional, adăugând mandate partidului de pe locul trei (ex. cu 18% din voturi iei 22% din mandate). La aceste alegeri vom vedea ceva diferit, în special dacă există un număr mare de judeţe în care USL câştigă multe mandate cu 50%+1, PPDD şi ARD putând suferi o reducere semnificativă a procentului de mandate prin comparaţie cu procentul de voturi primite (ex. cu 15% din voturi iei 11% din mandate).
Pentru că acest lucru e foarte important pentru PPDD, îl voi explica în continuare folosind un exemplu familiar.
Situaţia A: un judeţ cu 5 colegii în care, indiferent de colegiu, avem aceleaşi rezultate: USL 49%, ARD 26%, PPDD 25%.
USL obţine 2 mandate (49% din 5, rotunjit în jos).
ARD 1
PPDD 1.
Un mandat se duce la alocarea naţională.
Situaţia B: un judeţ cu 5 colegii în care, indiferent de colegiu, avem aceleaşi rezultate: USL 51%, ARD 25%, PPDD 24%.
USL obţine 5 mandate, câştigând “din prima” cinci mandate.
ARD are dreptul la 1 mandat (adică 25% din 5 = 1.25)
PPDD 1 (24% din 5 = 1.2).
Nu mai există trimitere de procente la redistribuirea naţională.
În ambele situaţii PPDD a obţinut un mandat. Dar…
În “situaţia A” acel mandat este unul din 5, adică 20% din mandatele alocate în acel judeţ. Poate că la alocarea naţională PPDD mai primeşte încă un mandat, deci vorbim de 40% din mandatele alocate în acel judeţ.
În “situaţia B” acel mandat este unul din .. 7, adică 14% din mandatele alocate în acel judeţ.
La nivel naţional diferenţele vor fi semnificative. O victorie majoră a USL va pune ARD şi PPDD în aceeaşi barcă: o pondere mai mică în parlament decât le-ar permite-o procentele obţinute la vot.
Să vedem acum la nivel concret cum stă în teritoriu partidul lui Dan Diaconescu. Ce surprinde la PPDD este omogenitatea rezultatelor de la locale. Dacă înlăturăm mici factori speciali din punct de vedere statistic precum HarCov sau alte judeţe din Transilvania în care prezenţa la vot a etnicilor maghiari distorsionează rezultatele în defavoarea partidelor care se adresează etnicilor români… PPDD a obţinut la locale aproape peste tot rezultate între 6% şi 12%.
Aproape peste tot.
În Neamţ, Vrancea, Giurgiu, Gorj, Caraş-Severin, Brăila şi Bacău PPDD a obţinut un scor mai bun de 12%.
În Brăila şi Gorj PPDD a terminat la 3% în urma PDL.
În Caraş-Severin PPDD a terminat la un procent în urma PDL.
În Giurgiu şi Olt PPDD a depăşit PDL (!).
În funcţie de capacitatea organizaţiilor PDL din teritoriu de a performa, este posibil ca numărul judeţelor în care PPDD > ARD să crească. În majoritatea cazurilor de mai sus, vorbim de zone slab urbanizate şi lovite de sărăcie, în care impactul cooptării alături de PDL a unor figuri precum MRU sau Mihail Neamţu este zero. În schimb, o campanie inteligentă a PPDD care să se îndrepte spre electoratul asistenţial ar putea avea succes, subtilizând voturi de la USL.
Factori adiţionali, dar importanţi:
1. Ultimele săptămâni şi luni, incluzând aici şi afacerea Oltchim, nu au adus mari modificări în intenţia de vot pentru PPDD.
2. Sondajele dau o imagine contradictorie cu privire la PPDD. Într-unele electoratul potenţial al acestui partid este considerabil. În altele, PPDD pare să aibă un electorat stabil, bine definit şi foarte limitat. Cel mai probabil vorbim de o “spirală parţială a tăcerii”: oameni care nu recunosc întotdeauna sau în toate sondajele că ar vota PPDD.
3. În Transilvania, chiar ajustând cifrele pentru a vedea cât a obţinut PPDD din voturile etnicilor români, atracţia pentru partid este foarte slabă.
INTERVIURILE HotNews.ro