Prahova, parjolita de seceta

Agricultorii prahoveni sunt in pragul falimentului. Pentru ca nu a plouat decat o singura data de la inceputul acestui an, multe dintre culturi, mai ales cele de toamna, sunt compromise aproape in totalitate. Potrivit conducerii Directiei Agricole Prahova, din cele aproximativ 40.000 de hectare cultivate cu cereale, 30.000 de hectare de grau, orz si rapita au fost afectate de seceta.

Mai mult, in urma determinarilor efectuate zilele trecute de specialistii Oficiului de Studii Pedologice si Agrochimice Prahova a rezultat faptul ca in primii 20 cm solul este complet uscat. „Daca in urmatoarele cinci zile nu vor cadea precipitatii, starea de vegetatie a culturilor se va agrava.

Conform legislatiei in vigoare, guvernul poate da o hotarare prin care agricultorii sa fie despagubiti cu 70% din costurile de productie pana la momentul confirmarii calamitatii”, sustine Aurel Anghel, directorul Directiei Agricole Prahova.

Potrivit statisticilor oficiale, agricultorii nu si-au asigurat culturile decat in proportie de 5% pana la 10%, in functie de plantatii, asa ca vor suporta pierderile provocate de seceta din propriile buzunare.

Sateni disperati

In comuna Vadu Sapat localnicii sunt disperati. Graul s-a uscat inainte sa rodeasca, iar samanta de porumb a ramas neincoltita in pamantul ars de soare. „Nu putem sa-i ajutam pe oameni decat cu inaintarea dosarelor de despagubiri catre directia agricola. Asa seceta nu a mai fost de zeci de ani. E jale mare pe camp”, spune primarul comunei, Vasile Zamfirescu.

In comuna Rafov, acum doi ani grav afectata de inundatii, satenii nu stiu ce sa mai faca pentru a invoca ploaia. Au fost la preot, se roaga la icoane, dar ploaia intarzie sa cada. „Suntem terminati. Daca nu ploua, murim de foame.

Avem pensii mici si doar din munca de la camp aveam ce pune pe masa”, spune Nicolae Manea, un satean care asista neputincios cum i se usuca pe camp cerealele. Cativa localnici si-au vandut deja animalele din gospodarie pentru ca nu mai aveau cu ce sa le intretina. Iarba de pe islazul comunal a fost parjolita de arsita, iar rezervele de faneata de peste iarna s-au epuizat.

„Vecinul si-a vandut vaca duminica in targ. O dau si eu pe-a mea ca nu mai am ce sa-i dau de mancare. Decat sa moara de foame in grajd, mai bine o duc la abator”, spune, resemnat, Ionica Bologan.

Asa cum spun specialistii in domeniu, structura atmosferei cat si modul in care se realizeaza circulatia aerului au un efect considerabil asupra climei si a sistemelor climatice, inclusiv asupra regimului precipitatiilor. Este recunoscut faptul ca Pamantul trece in prezent printr-o perioada de incalzire.

Temperatura medie globala la suprafata Pamantului a crescut cu aproximativ 0,3 pana la 0,6 grade C de la sfarsitul secolului al XIX-lea si cu aproximativ 0,2 pana la 0,3 grade C in ultimii 40 de ani, aceasta din urma reprezentand perioada cu datele cele mai sigure.

Anul 1998 a reprezentat al douazecilea an consecutiv in care temperatura s-a ridicat peste limita normala. Sapte din cei mai calzi zece ani au fost in perioada 1990-2000. Toate continentele lumii au inregistrat temperaturi peste medie in ultimii ani. Incalzirea este evidenta prin valorile temperaturilor aerului atat pe suprafetele oceanice cat si terestre.

Media precipitatiilor la nivelul uscatului a crescut de la inceputul secolului XX pana in jurul anului 1960, scazand apoi pana in anul 1980. In ultimii 100 de ani, nivelul global al marii a crescut cu 10 pana la 25 de cm. Incalzirea globala nu s-a produs in aceeasi masura peste tot.

Regiunile montane joaca un rol important in ciclul hidrologic; datorita pantelor abrupte si a eroziunii puternice, muntii sunt foarte sensibili la variatii climatice. Nu numai ghetarii din Alpi, ci si cei din Anzi si Muntii Stancosi s-au diminuat considerabil, in timp ce unii ghetari din Norvegia au crescut masiv datorita cresterii cantitatii de precipitatii in timpul iernii.

Schimbarea temperaturii globale a Terrei

Datele estimative sugereaza ca este posibil ca temperatura medie globala sa creasca cu 1 pana la 3,5 grade Celsius in secolul XXI (cu o rata medie acceptata estimata la 2 grade Celsius).

Estimarile bazate pe modele mai recente sugereaza ca rata de crestere ar putea fi mai mare.In acelasi timp, prognozele arata ca in interiorul continentelor se va produce o incalzire mai puternica decat in zonele costiere. Regiunile din interiorul continentelor ar putea fi confruntate cu valuri de caldura mai frecvente si mai intense.

Se presupune ca in prima parte a secolului XXI se va produce topirea foarte accelerata a ghetarilor din Alpi. Pana in jurul anului 2035, jumatate din ghetarii existenti ar putea disparea si, pana la mijlocul secolului XXI, pierderile ar putea ajunge la trei sferturi.

Disponibilitatea si lipsa apei

Variatiile alarmante ale climei globale vor influenta rezervele de apa prin modificarea regimului precipitatiilor si a evapotranspiratiei (evaporarea solului plus cea provenita din vegetatie). Totusi, consecintele la nivel regional nu pot fi inca prevazute cu o precizie ridicata.

In unele parti ale lumii, oamenii sufera deja de o lipsa acuta a apei, fenomen care va fi intensificat de clima viitoare si care se va extinde catre mai multe regiuni.

Influenta asupra sanatatii umane

Se asteapta ca schimbarile climatice sa aiba consecinte negative semnificative asupra sanatatii oamenilor. Valuri de caldura mai frecvente si mai intense, in special in “insulele urbane de caldura” ale oraselor mari, impreuna cu alte fenomene meteorologice extreme, au fost deja identificate drept o cauza pentru cresterea mortalitatii.

Transmiterea unor numeroase boli infectioase este influentata de factorii climatici. Agentii infectiosi si organismele purtatoare sunt sensibili la factori ca temperatura, apa de suprafata, umiditatea aerului si a solului si schimbari in distributia padurilor. Malaria este un exemplu de astfel de boala care se poate extinde pe arii mai mari datorita cresterii temperaturii si umiditatii.