Premiul Nobel pentru Fizică 2022, câștigat de trei cercetători. De ce au fost laureați Alain Aspect, John Clauser și Anton Zeilinger - VIDEO

Premiul Nobel pentru Fizică 2022, câștigat de trei cercetători. De ce au fost laureați Alain Aspect, John Clauser și Anton Zeilinger – VIDEO

Premiul Nobel pentru fizică 2022 a fost câștigat de Alain Aspect, John F. Clauser și Anton Zeilinger „pentru experimentele cu fotoni interconectați, stabilind încălcarea inegalităților Bell și pionierat în știința informației cuantice”, a anunțat marți Academia Regală Suedeză pentru științe.

Alain Aspect (Franța), John Clauser (SUA) și Anton Zeilinger (Austria) au realizat experimente revoluționare folosind stări cuantice „interconectate” (entangled) , în care două particule se comportă ca o singură unitate chiar și atunci când sunt separate. Rezultatele lor au deschis calea pentru o nouă tehnologie bazată pe informații cuantice, a explicat Academia Suedeză pentru Științe.

„A devenit din ce în ce mai clar că apare un nou tip de tehnologie cuantică. Putem vedea că munca laureaților cu stările de inseparabilitate este de mare importanță, chiar și dincolo de întrebările fundamentale privind interpretarea mecanicii cuantice”, a declarat Anders Irbäck, președintele Comitetului Nobel pentru Fizică.

De ce au fost laureați Alain Aspect, John Clauser și Anton Zeilinger

„Efectele inefabile ale mecanicii cuantice încep să-și găsească aplicații. În prezent, există un vast domeniu de cercetare care include calculatoare cuantice, rețele cuantice și comunicații criptate cuantic sigure.

Un factor cheie în această dezvoltare este modul în care mecanica cuantică permite ca două sau mai multe particule să existe în ceea ce se numește o stare de inseparabilitate. Ceea ce se întâmplă cu una dintre particulele dintr-o pereche interconectată determină ceea ce se întâmplă cu cealaltă particulă, chiar dacă acestea se află la mare distanță.

Multă vreme s-a pus întrebarea dacă această corelație se datorează faptului că particulele dintr-o pereche interconectată conțin variabile ascunse, adică instrucțiuni care le spun ce rezultat ar trebui să dea în cadrul unui experiment.

În anii 1960, John Stewart Bell a dezvoltat inegalitatea matematică care îi poartă numele. Aceasta afirmă că, dacă există variabile ascunse, corelația dintre rezultatele unui număr mare de măsurători nu va depăși niciodată o anumită valoare. Cu toate acestea, mecanica cuantică prezice că un anumit tip de experiment va încălca inegalitatea lui Bell, rezultând astfel o corelație mai puternică decât ar fi posibil altfel.

John Clauser a dezvoltat ideile lui John Bell, ceea ce a condus la un experiment practic. Când a efectuat măsurătorile, acestea au susținut mecanica cuantică prin încălcarea clară a unei inegalități Bell. Acest lucru înseamnă că mecanica cuantică nu poate fi înlocuită de o teorie care utilizează variabile ascunse.

Unele lacune au rămas după experimentul lui John Clauser. Alain Aspect a dezvoltat dispozitivul, folosindu-l într-un mod care a închis o lacună importantă. El a reușit să comute setările de măsurare după ce o pereche interconectată a părăsit sursa sa, astfel încât setările care existau în momentul în care au fost emise să nu poată afecta rezultatul.

Folosind instrumente rafinate și serii lungi de experimente, Anton Zeilinger a început să utilizeze stări cuantice interconectate. Printre altele, grupul său de cercetare a demonstrat un fenomen numit teleportare cuantică, care face posibilă mutarea unei stări cuantice de la o particulă la alta la distanță.”

Premiul Nobel pentru Fizică a fost acordat de 115 ori

La 27 noiembrie 1895, când Alfred Nobel și făcut testamentul, el a donat cea mai mare parte a averii sale pentru o serie de premii, Premiile Nobel. Așa cum este scris în testamentul lui Nobel, o parte din fonduri sunt dedicate „persoanei care va fi făcut cea mai importantă descoperire sau invenție în domeniul fizicii”.

Din 1901, au fost acordate 115 premii Nobel pentru fizică. Acesta nu a fost acordat în șase ani: 1916, 1931, 1934, 1940, 1941 și 1942.

47 de premii pentru fizică au fost acordate unui singur laureat.
32 de premii de fizică au fost împărțite de doi laureați.
36 de premii de fizică au fost împărțite între trei laureați.

De ce se întâmplă acest lucru? În statutul Fundației Nobel se spune: „Suma unui premiu poate fi împărțită în mod egal între două lucrări, fiecare dintre acestea fiind considerată ca meritând un premiu. În cazul în care o lucrare care este recompensată a fost realizată de două sau trei persoane, premiul le este acordat în comun”. În niciun caz suma unui premiu nu poate fi împărțită între mai mult de trei persoane.”

John Bardeen l-a primit de două ori

Premiul Nobel pentru Fizică a fost acordat unui număr de 219 laureați între 1901 și 2021. Având în vedere că John Bardeen a fost premiat de două ori, există 218 persoane care au primit Premiul Nobel pentru Fizică din 1901 încoace.

Până în prezent, cel mai tânăr laureat al Premiului Nobel pentru fizică este Lawrence Bragg, care avea 25 de ani când a primit Premiul Nobel împreună cu tatăl său, în 1915.

Cel mai în vârstă laureat al Premiului Nobel pentru fizică până în prezent este Arthur Ashkin, care avea 96 de ani când a primit Premiul Nobel în 2018.

Femei laureate ale Premiului Nobel pentru fizică

Dintre cele 218 persoane laureate cu Premiul Nobel pentru Fizică, patru sunt femei.

1903 – Marie Curie (distinsă și cu Premiul Nobel pentru chimie în 1911.)

1963 – Maria Goeppert-Mayer

2018 – Donna Strickland

2020 – Andrea Ghez

Familii laureate ale Premiului Nobel pentru fizică

Cupluri căsătorite:

Marie Curie și Pierre Curie au primit Premiul Nobel pentru Fizică în 1903. Marie Curie a fost distinsă a doua oară cu Premiul Nobel în 1911, de data aceasta primind Premiul Nobel pentru Chimie. (Una dintre fiicele lui Marie și Pierre Curie, Irène Joliot-Curie , a primit Premiul Nobel pentru Chimie în 1935, împreună cu soțul ei, Frédéric Joliot).