Presedintele coreean, lobby la Basescu pentru Centrala de la Cernavoda

Vizita presedintelui Coreei de Sud in Romania, prima in istoria relatiilor bilaterale, a avut si o pronuntata componenta economica. Mai precis, cei doi sefi de stat au discutat despre constructia Unitatilor 3 si 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavoda, pentru care Ministerul Economiei va organiza o licitatie.

Printre cei 13 competitori se numara si Korean Hydro and Nuclear Power (KHNP), o companie pentru care presedintele sud-coreean a facut lobby la presedintele Basescu. KHNP este o subsidiara a grupului Korea Electric Power Corp. (KEPCO), o companie detinuta de statul coreean. Miza este un contract de aproximativ 2 miliarde de euro.

Presedintele Roh Moo-Hyun si Traian Basescu au recunoscut, intr-o conferinta de presa comuna, ca au discutat despre licitatia de la Cernavoda, seful statului coreean anuntind ca firma KHNP este dornica sa participe la constructia celor doua reactoare ale Centralei de la Cernavoda.

Mai mult, Basescu a subliniat unul dintre atuurile pe care compania coreeana le are fata de ceilalti 12 competitori: faptul ca o alta companie coreeana, Datsun, a cumparat fostele uzine IMGB, care ar produce unele componente necesare construirii de reactoare nucleare.

„Ne permitem sa evaluam o implicare serioasa a companiilor coreene in perspectiva constructiei reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda”, a declarat Basescu in conferinta de presa comuna.

Care este miza financiara

Cele 13 consortii care participa la licitatia pentru construirea Unitatilor 3 si 4 se bat pentru o miza consistenta: circa 2 miliarde de euro, conform documentului oficial de prezentare a proiectului, emis de Ministerul Economiei si Comertului. Acesta este costul estimat al proiectului de construire a Unitatilor 3 si 4 ale Centralei de la Cernavoda.

Conform aceluiasi document, constructia celor doua reactoare a fost inceputa in anii 80, dar in 1992 a fost oprita, autoritatile de la acea data dorind sa se concentreze pe finalizarea lucrarilor de la Unitatile 1 si 2. In acest moment, la Unitatile 3 si 4 exista deja o serie de lucrari realizate, toate fiind in stare de conservare.

Toate cele patru reactoare sunt realizate dupa modelul de origine canadiana CANDU 6, astfel incit nu se pune problema schimbarii acestuia.

Competitorii

Procesul de selectare a cistigatorului licitatiei pentru construirea Unitatilor 3 si 4 ale Centralei de la Cernavoda se anunta unul dificil, data fiind „greutatea” competitorilor. In acest moment, Ministerul Economiei si Comertului a selectat 13 scrisori de intentie din totalul de 15 depuse.

Iata lista companiilor si consortiilor intrate in cursa: Alro Slatina, Electrica Bucuresti, ENEL, E.ON Energie, Electrabel, Iberdrola, RWE Power, AES Corporation, grupul TESS Conex-ASAM-Iasi, grupul Ansaldo (Italia) – AECL (Canada), Gabriel Resources Canada, consortiul Unit Investments Luxemburg – Dogan Enerji Yatirimlari/Dogus Holding.

Si ultima pe lista – KHNP (Coreea de Sud).

Dintre acesti 13 concurenti, MEC va face o selectie pe baza ofertelor angajante, urmind ca cei ramasi pe lista scurta sa inceapa negocieri cu autoritatile.

Decizie grea pentru Romania

Alegerea cistigatorului acestei licitatii va fi o misiune cu adevarat dificila pentru MEC si consultantul sau. Si asta pentru ca printre competitori se numara nume grele ale domeniului energetic, precum ENEL, E.ON sau Iberdrola. Fiecare dintre acesti giganti este sprijinit de autoritatile nationale, care nu scapa nici o ocazie pentru a face lobby pe linga oficialii romani.

Asa s-a intimplat, de exemplu, cu grupul italian ENEL, aflat in centrul discutiilor dintre ministrul italian al economiei, Claudio Scajola, si presedintele Basescu.

Catalin Dimofte, analist al pietei energetice, a declarat pentru HotNews.ro ca desemnarea firmei sud-coreene KHNP drept cistigator al licitatiei nu ar fi o mare surpriza. „Coreenii si chinezii au o expertiza extraordinara in ceea ce priveste construirea si mentenanta reactoarelor nucleare de tip CANDU”, sustine Dimofte.

Ce inseamna pentru Romania inca doua reactoare

Pentru Romania, miza construirii celor doua noi unitati tine de independenta energetica. Daca in acest moment Centrala Nucleara furnizeaza circa 10% din necesarul intern de energie electrica, punerea in functiune a tuturor celor patru reactoare ar acoperi circa 40% din necesar.

Conform unor surse din Ministerul Economiei si Comertului, cresterea ponderii energiei nucleare va face sa scada ponderea energiei electrice obtinute pe baza gazelor naturale. Or, dupa cum se stie, Romania importa cea mai mare parte a gazelor naturale din Rusia, a carei politica in domeniu este caracterizata de o lipsa cronica de predictibilitate.

Miza este, deci, diminuarea dependentei energetice fata de Rusia, o tema de discutie pe plan european si la care Romania s-a raliat in ultimii ani.