Presedintele Iohannis a promulgat Legea care limiteaza despagubirile ce pot fi acordate din Fondul de Garantare in cazul falimentului unui asigurator

Presedintele Klaus Iohannis a promulgat marti, 21 iulie, Legea Fondului de Garantare al Asiguratilor, care stabileste un plafon de 450.000 de lei asupra platilor pe care le poate face Fondul catre un creditor al unui asigurator aflat in faliment. Legea vine in contextul in care Astra si Carpatica sunt in proceduri de redresare financiara, avand obligatii de zeci de milioane de euro catre asigurati. ASF, care a sustinut legea, spune ca plafonul a fost stabilit in urma consultarilor cu Comisia Europeana si FMI si ca despagubirile cuvenite clientilor pot fi recuperate in cadrul procedurii de faliment, daca depasesc plafonul de 100.000 de euro. La polul opus sunt asiguratorii si service-urile auto, care sustin ca legea va incalca Directiva UE privind asigurarea de raspundere civila auto si va afecta consumatorii.

Misu Negritoiu, presedintele Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF), a respins, saptamana trecuta, intr-un interviu acordat HotNews.ro, ideea ca noua lege a Fondului de Garantare al Asiguratilor, care limiteaza la maxim 100.000 de euro despagubirea pe care ar putea-o primi un creditor al unui asigurator intrat in faliment, ar fi facuta pentru cazurile Astra si Carpatica, societati aflate in redresare financiara, si a dat exemplul altor state UE in care functioneaza scheme similare de garantare in asigurari.

Pentru detatalii vezi: VIDEO-INTERVIU: Cum explica Misu Negritoiu, seful ASF, de ce sprijina limitarea despagubirilor care se pot acorda din Fondul de Garantare in cazul falimentului unui asigurator/Avem bani ca sa acoperim falimentul Astra Asigurari

Ulterior interviului acordat HotNews.ro, ASF a transmis urmatorul punct de vedere detaliat pe acest subiect cu titlul: Fondul de Garantare a Asiguratilor – plasa de siguranta finala, nu pusculita pentru acoperirea ineficientelor din piata:

„In spiritul preocuparii pentru imbunatatirea nivelului de informare al consumatorilor de produse de asigurare si ca urmare a confuziilor si a interpretarilor subiective aparute in ultima perioada in dezbaterea publica, Serviciul Comunicare al Autoritatii de Supraveghere Financiara face urmatoarele precizari referitoare la noul cadru de functionare a Fondului de Garantare a Asiguratilor (FGA), reglementat conform proiectului de lege adoptat de Camera Deputatilor la inceputul lunii iulie:

FGA este conceput ca o solutie de protectie de ultima instanta si nu trebuie privit ca un instrument de acoperire a ineficientelor pietei.
FGA nu colecteaza prime aferente contractelor de asigurare determinate in functie de valoarea acestora, ci doar o contributie fixa de 1% din primele incasate de asiguratori din activitatea aferenta asigurarilor generale, respectiv de 0,4% din primele incasate din asigurari de viata. Prin urmare, Fondul nu poate fi asimilat unei ‘mega-societati’ de asigurare, iar capacitatea sa de a acumula resurse pe baza actualului sistem de contributii nu permite acoperirea nelimitata a despagubirilor cuvenite clientilor unui asigurator intrat in faliment si nici nu este rolul acestei structuri sa preia integral riscurile din piata.
Conceptul de ‘risc zero’ nu este specific unui sistem functional de piata libera, iar schemele de garantare in general au ca misiune protejarea celor mai vulnerabile categorii de consumatori, respectiv persoanele fizice si firmele mici. O garantie nelimitata si fara restrictii nu face decat sa distorsioneze grav mediul concurential, putand actiona si ca un factor de slabire a rigorii in managementul companiilor de asigurari.
Clientii-companii sunt chemati sa-si aleaga asiguratorul pe baza unei analize atente a corelatiei dintre nivelul pretului politei si riscul de neplata a despagubirii, respectiv a comportamentului societatii de asigurare (intarzieri la plata, frecventa a litigiilor cu clientii), si nu in ultimul rand a robustetii financiare, a gradului de indeplinire a criteriilor de solvabilitate, pe baza informatiilor publice disponibile pe piata.
Piata asigurarilor nu poate suporta o crestere a contributiilor la Fondul de Garantare a Asiguratilor care sa permita plata despagubirilor aferente unor contracte de asigurare de zeci de milioane de euro incheiate de persoane juridice, si nici nu ar fi rationala asumarea unui asemenea efort de acoperire a riscului din piata.
Schema de garantare administrata de FGA nu se substituie mecanismelor legale standard de recuperare a creantelor in cazul falimentului unui asigurator. Conform legii, creditorii de asigurari beneficiaza de prioritate absoluta fata de orice alte creante in momentul lichidarii activelor admise sa reprezinte rezervele tehnice ale societatii de asigurare aflate in procedura de faliment. Nu in ultimul rand, despagubirile cuvenite clientilor unei astfel de societati pot fi acoperite in baza contractelor de reasigurare.
Fiind o solutie de ultima instanta, FGA nu are menirea de a acoperi deficientele mecanismelor de piata, respectiv preocuparea scazuta a asiguratorilor in privinta evaluarii riscului de contraparte. Nicio schema de garantare din UE nu isi asuma compensarea arieratelor acumulate in raporturile dintre societatile de asigurari, reglarea acestui tip de datorii tinand exclusiv de functionarea eficienta a pietei, cu selectia implicita a participantilor.
Stabilirea plafonului maxim al despagubirilor suportate de Fond la nivelul echivalentului a circa 100.000 de euro (450.000 de lei) s-a bazat pe consultari cu experti ai Comisiei Europene si ai Fondului Monetar International, care au subliniat rolul FGA de a asigura doar o protectie de baza a detinatorilor de polite. Daca valoarea despagubirii cuvenite unui client depaseste acest plafon, suma poate fi recuperata in cadrul procedurii de faliment. Pe baza datelor din piata, plafonul de 450.000 de lei este indestulator in raport cu valoarea medie a despagubirilor prevazute prin contractele de asigurare”.

Exemple de reglementare a schemelor de garantare in asigurari care functioneaza pe alte piete din Uniunea Europeana:

Belgia: Schema este gestionata de o institutie publica de securitate sociala, acopera exclusiv politele de asigurare pentru accidente de munca si despagubeste numai persoane fizice.
Danemarca: Fondul de garantare are management privat si protejeaza numai persoanele fizice si intreprinderile mici si mijlocii.
Franta: Functioneaza doua scheme: una pentru asigurari de viata si alta pentru asigurarea non-viata obligatorie. Ambele sunt organisme cu personalitate juridica de drept privat. Sunt despagubite atat persoanele fizice, cat si persoanele juridice, dar in limita a 90.000 de euro la asigurari de viata in cazul decesului sau al invaliditatii, respectiv a 70.000 de euro pentru alte beneficii contractuale.
Germania: Schemele de garantare sunt societati detinute si administrate privat, avand scopul de a prelua activitatea unei companii de asigurari de viata si de a asigura continuarea contractelor prin administrare directa si/sau prin transferul partial sau integral al portofoliului catre un alt asigurator. Obiectivul este asadar asigurarea continuitatii contractelor si nu despagubirea clientilor.
Grecia: Sunt acoperite doar asigurarile de viata, iar schema de garantare este administrata de o persoana juridica de drept privat supravegheata de banca centrala a Greciei.
Polonia: Sunt despagubite numai persoanele fizice.
Letonia: Sunt despagubite numai persoanele fizice, in limita a aproximativ 2.833 euro.
Marea Britanie: Sunt despagubite numai persoanele fizice si intreprinderile mici”.

Asociatia service-urilor auto independente (ASSAI) i-a cerut presedintelui Klaus Iohannis sa nu promulge aceasta lege care ar fi paguboasa pentru cetateni

Asociatia Societatilor de Service Auto Independente (ASSAI) a transmis in 9 iulie catre Administratia Prezidentiala un memoriu pentru a nu promulga Legea privind Fondul de Garantare a Asiguratilor, adoptata in 30 iunie de catre Parlament.

„Cu toate ca interesele cetateanului, si implicit ale asiguratului, ar trebui sa fie obiectivul principal atat al Parlamentului Romaniei, cat si al Autoritatii de Suprevaghere Financiara, va sesizez faptul ca acest proiect de lege contine prevederi paguboase atat pentru cetateni, cat si pentru asigurati:

Art. 15 (2) prevede:

‘Plata de catre Fond a creantelor de asigurari stabilite ca fiind certe, lichide si exigibile se face in limita unui plafon de garantare de 450 000 lei pe un creditor de asigurare al asiguratorului aflat in faliment’.

Acest paragraf are urmatoarea semnificatie:

Creditorii (asigurati sau pagubiti) vor primi o suma ce nu va depasi plafonul de 450 000 lei, respectiv, echivalentul a 100 000 Eur/dauna. Asiguratii societatilor de asigurari vor primi sume de despagubire plafonate la acel cuantum, chiar daca instanta de judecata a admis ca suma de plata cuvenita este una mult mai mare”, se arata in memoriul transmis de ASSAI catre Administratia Prezidentiala.

Alte argumente aduse de ASSAI ca aceasta lege va afecta consumatorii si piata de asigurari:

„Nu exista nici o directiva europeana care sa prevada plafonarea sumelor de despagubire ce trebuie acordate de catre fondurile constituite de catre societatile de asigurari in cazul declansarii falimentului!

Legea privind redresarea financiara si falimentul societatilor de asigurare reprezinta o transpunere a prevederilor Directivei 2001/17/EC a Parlamentului European si a Consiliului din 19 martie 2001 privind reorganizarea si lichidarea societatilor de asigurare si a Directivei 2001/177/EC a Parlamentului European si a Consiliului din 19 martie 2001 privind reorganizarea si lichidarea societatilor de asigurare, unde nu exista obligativitatea plafonarii sumei in caz de faliment al societatilor de asigurare.

Efectele promulgarii acestei legi sunt uluitoare si am sa enumar doar trei exemple de notorietate:

1. CNADNR care are de primit suma de aproximativ 93.93 milioane lei ( aprox. 21 milioane euro). Va primi in schimb, 100.000 de Euro

2. Oltchim – polita de asigurare de raspundere profesionala pentru manageri in valoare de 10 milioane de Euro. Va primi in schimb 100.000 Euro.

3. Maternitatea Giulesti – societatea de aigurari are o expunere de 510 000 Euro. Va primi in schimb 100 000 Euro.

Comparatia dintre sistiemul financiar bancar si sistemul financiar nebancar:

Daca in cazul institutiilor financiare bancare, exista o limita de suma (100 000 de Eur) ce trebuie achitata catre deponent de catre Fondul de Garantare a Depozitelor, in situatia in care o banca intra in faliment, in cazul societatilor de asigurari NU TREBUIE sa se aplice aceleasi principii din urmatoarele considerente:

a. In cazul deponentilor in relatia cu bancile, acestia cunosc de la inceput riscurile si plafoanele de plata pe care le vor obtine, in situatia in care societatea bancara intra in faliment.

In cazul asiguratilor, acestia au achitat o prima de asigurare proportionala cu suma asigurata, tocmai pentru protejarea bunului asigurat la o valoare rezonabila si reala. Plafonarea acestor sume de despagubire ce trebuie achitate asiguratului in caz de faliment reprezinta un abuz, intrucat suma asigurata sau limitele de despagubire nu sunt cele stabilite prin contract.

b. In cazul deponentilor in relatia cu bancile, acestia primesc niste beneficii (dobanzi) din partea societatii bancare. In cazul unei polite de asigurari generale (ex: RCA, CASCO), acestia nu primesc nici un fel de beneficii din partea societatii de asigurari in urma achitarii primelor de asigurare.

De ce mai exista limite de asigurare a sumei asigurate, in raport de care se plateste prima de asigurare, daca va exista incertitudinea ca asiguratorul poate intra in faliment si va plati doar o suma maxima de 100.000 euro?

c. In cazul in care societatea bancara intra in faliment, Fondul de Garantare a Depozitelor trebuie sa despagubeasca pe TOTI DEPONENTII acelei banci. In cazul in care o societate de asigurari intra in faliment, Fondul de Garantare a Asiguratilor va despagubi NUMAI cei care au inregistrat daune, adica un procent redus din numarul asiguratilor.

Si asiguratorii, membri UNSAR, sustin ca aceasta lege contravine Directivei UE privind asigurarea de raspundere civila auto si va afecta consumatorii

Uniunea Nationala a Asiguratorilor si Reasiguratorilor din Romania (UNSAR) a avertizat marti, 30 iunie, intr-un raspuns solicitat de HotNews.ro, ca propunerea legislativa privind Fondul de garantare a asiguratilor care limiteaza despagubirile primite de asigurati de la Fondul de garantare in cazul falimentul unui asigurator ar veni in contradictie cu Directiva 2009/103/CE privind asigurarea de raspundere civila auto. „In orice circumstante s-ar gasi o societate de asigurare, statul este obligat sa ia toate masurile pentru ca victima accidentului de circulatie sa fie despagubita in conformitate cu limitele minime impuse”, atentioneaza UNSAR.

Iata precizarile facute de UNSAR pentru HotNews.ro:

„Uniunea Nationala a Societatilor de Asigurare si Reasigurare din Romania (UNSAR) a participat la dezbaterile parlamentare pe marginea propunerii legislative privind Fondul de garantare a asiguratilor (Pl-x 494/2015), sustinand ca modificarile aduse Fondului prin propunerea legislativa ar putea declansa efecte semnificative atat asupra asiguratilor, cat si asupra domeniului asigurarilor in ansamblu.
UNSAR considera ca modalitatea actuala de functionare a Fondului de garantare a asiguratilor, departament in subordinea ASF, raspunde nevoilor pentru care a fost creat acest Fond. Externalizarea sa va duce la cresterea costurilor de administrare a Fondului si implicit la majorarea contributiilor societatilor de asigurare. Acest lucru se va reflecta in final in cresterea nivelului primelor de asigurare si va afecta in mod direct consumatorii produselor si serviciilor de asigurare.
Cu toate ca acest Fond reprezinta o schema de garantare menita sa protejeze interesele asiguratilor, beneficiarilor din asigurari si tertelor persoane pagubite, reglementarile din noul proiect conduc la instabilitate din perspectiva transferarii riscului de insolventa/faliment al unei societati catre ceilalti actori din piata.
Urmand modelul Fondului de garantare a drepturilor din sistemul de pensii private si pe cel al Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar, asociatia profesionala din domeniu, in calitate de reprezentant al companiilor care contribuie la Fondul de garantare, ar trebui sa aiba un reprezentant in consiliul de administratie. Acest lucru nu este prevazut in actuala propunere legislativa, iar UNSAR sustine necesitatea acestei prevederi, pentru transparentizarea cheltuielilor suportate de industria de asigurari ce sustine acest fond.
Reglementarea unui plafon de garantare de 450.000 de lei pe un creditor de asigurare necesita in prealabil realizarea unui studiu de evaluare a impactului pe care instituirea acestui plafon il va avea asupra cadrului legal existent, a asiguratilor, beneficiarilor din asigurari si tertilor prejudiciati.
Daca plafonul de garantare este valabil pentru o singura entitate – creditor de asigurari indiferent de numarul de subrogatii intervenite – Fondul nu va avea dreptul de a recupera din totalul despagubirile platite decat maxim 450.000 lei. In opinia UNSAR, problema majora pe care o genereaza instituirea plafonului de garantare o reprezinta limitarea despagubirilor cuvenite persoanelor prejudiciate prin accidente de vehicule, in contradictie cu Directiva 2009/103/CE privind asigurarea de raspundere civila auto si controlul obligatiei de asigurare a acestei raspunderi.
Un stat membru nu poate limita dreptul la despagubire al victimei / persoanei prejudiciate. In orice circumstante s-ar gasi o societate de asigurare, statul este obligat sa ia toate masurile pentru ca persoana prejudiciata/victima accidentului de circulatie sa fie despagubita in conformitate cu limitele minime impuse, prin urmare nu poate plafona pe cale legislativa nationala accesul acestora la despagubirea integrala in cazul insolventei / falimentului societatii de asigurare”.

Directiva 2009/103/CE impune statelor membre praguri minime de asigurare/de garantare a pagubitilor prin accidente de vehicule in baza asigurarii RCA sub care statele membre nu pot cobori. In concluzie, plafonul de garantare de 450.000 lei, daca s-ar utiliza si in cazul tertilor prejudiciati prin accidente de vehicule, ar contraveni dispozitiilor Art.9 din Directiva 2009/103/CE care obliga statele membre la garantarea despagubirilor pentru plafoane superioare, respectiv 1.000.000 euro pentru despagubiri materiale si 5.000.000 euro pentru vatamari corporale sau deces.

Ce prevede art. 9 din Directiva 2009/103/CE:

(1) Fara a aduce atingere garantiilor de o valoare mai mare eventual stabilite de statele membre, fiecare stat membru solicita ca sumele pentru care asigurarea mentionata la articolul 3 este obligatorie sa fie de minimum:

(a) in cazul vatamarilor corporale, suma minima asigurata de 1 000 000 EUR pentru o victima sau de 5 000 000 EUR pentru o cerere de despagubire, indiferent de numarul victimelor;

(b) in cazul pagubelor materiale, 1 000 000 EUR pentru o cerere de despagubire, indiferent de numarul victimelor.

Tot traseul legislativ al Legii privind Fondul de Garantare a Asiguratilor poate fi consultat aici. Legea a fost trimisa Presedintelui Romaniei pentru promulgara in data de 2 iulie 2015.

HotNews.ro a solicitat UNSAR sa argumenteze cum se sustine afirmatia ca noua Lege a Fondului de Garantare al Asiguratilor ar incalca Directiva UE privind asigurarea de raspundere civila auto, in conditiile in care, potrivit ASF, si in alte state UE exista scheme de garantare similare in asigurari, insa pana acum nu am primit nici un raspuns.

Pentru detalii privind acest subiect citeste si: