Press report: ​Mircea Miclea: Arta de a înțelege lumea. România nu va recupera niciodată tezaurul de la Moscova. Cum au arătat primele ore la Târgul de Crăciun din Piața Constituției

Mircea Miclea. Arta de a înțelege lumea, de a-ți crea drumul și de a redobândi controlul propriei vieți ●România nu va recupera niciodată tezaurul de la Moscova ●Filmul celei mai mari crize de energie din istoria Republicii Moldova ●Trai neneacă, la CJ Iași. Omul lui Alexe, bugetarul de lux cu activitate „top secret” ●Republica Pasului Verde ●Radu Craciun: Misterul a fost dezlegat sau dimpotriva? ●Cum au arătat primele ore la Târgul de Crăciun din Piața Constituției ●Șeful Colegiului Medicilor din Timiș a pierdut definitiv procesul cu Agenția de Integritate ●Topul rezistenței sectoarelor economice la transmisia șocului energetic ●Fotbal și energie – periculoasele dependențe ale europenilor față de monarhiile din Golf ●Cinci motive pentru care românii sunt tot mai dezamăgiți de politic ●Meseriașul român și brățara sa de aur ●Euro 7, noi norme de poluare: mai strict pentru diesel și primele reguli pentru electrice

​Mircea Miclea. Arta de a înțelege lumea, de a-ți crea drumul și de a redobândi controlul propriei vieți

E aproape imposibil de pus aceasta conversație în câteva cuvinte. Pentru că am vorbit cu Mircea Miclea despre viață și lumea haotică ce ne înconjoară. Și cum o putem controla printr-un obicei calculat și disciplinat de a simplifica și de a acționa. Acțiunea, spune Mircea, este cea care clarifică incertitudinea, nu gândirea excesivă. Obiceiul de a exclude informație și de a opri fluxul de ”noutate” e cel care duce la o viață bună, nu goana frenetică după mai mult.

Simplificarea, ca igienă de viață și de gândire, e cea care dă sens și înțeles realității. Iar greșeala este cea care facilitează învățarea. Pentru că lumea nu e un set de probleme date și statice – cele pe care am fost obișnuiți să le rezolvăm din manuale – ci o încrengătură de lucruri în mișcare care ne dezvăluie oportunități doar când învățăm să întrebăm ce contează cu adevărat. Iar cei care schimbă cu adevărat ceva sunt cei care, oarecum irațional, se încumetă să creadă, uneori împotriva evidenței, în ceea ce e posibil, deși încă nu e real.

E o discuție fascinantă, o incursiune în filozofie, aventură, psihologie și istorie, care vă va da momente de reflecție și zâmbet și instrumente reale pentru viață, scrie Andreea Roșca pe blogul personal.

România nu va recupera niciodată tezaurul de la Moscova

Primul tratat bilateral dintre România și URSS semnat de Ion Iliescu și Mihail Gorbaciov pe 5 aprilie 1991, nu conține nici un cuvânt despre restituirea tezaurului românesc aflat la Moscova.

Recuperarea tezaurului românesc depus la Moscova în anii 1916 și 1917 „sub garanţia guvernului imperial al Rusiei în ceea ce privește siguranţa transportului, siguranţa depozitului şi siguranţa revenirii în România“ este o problemă care preocupă constant societatea românească.

În urmă cu câteva luni, deputatul liberal Alexandru Muraru a repus în discuție recuperarea tezaurului constând în 91,5 tone de aur fin, care valorează 4,9 miliarde de euro la cursul actual al BNR, bijuteriile Reginei Maria și ale Coroanei, scrie PressHub.

Filmul celei mai mari crize de energie din istoria Republicii Moldova

În dimineața zilei de 24 februarie, Ucraina și Republica Moldova se deconectau temporar de la rețeaua sovietică de electricitate. Era un test. Planul era ca, între 24 și 26 februarie, să se izoleze și să se rebranșeze, pentru a evalua niște parametri tehnici. Speranța era ca, dacă totul mergea bine, cele două țări să se desprindă definitiv în 2023 de sistemul energetic al Comunității Statelor Independente (CSI, organizație formată din foste republici sovietice), pentru a se sincroniza cu sistemele energetice din Europa de Vest (ENTSO-E).

Știm cu toții ce s-a mai întâmplat în acea dimineață de 24 februarie. Când Rusia a început să bombardeze Kievul și, pe urmă, restul țării, Ucraina a refuzat să se mai conecteze la rețeaua sovietică de energie. Republica Moldova, legată ca infrastructură de Ucraina, a rămas și ea deconectată. O vreme, cele două țări au funcționat în regim izolat, o insulă energetică între rețelele europeană și rusă, scrie Panorama.

Trai neneacă, la CJ Iași. Omul lui Alexe, bugetarul de lux cu activitate „top secret”

Andrei Cazacu este plătit cu 12.000 de lei pe lună pentru funcția de „administrator public” al Consiliului Județean, dar nimeni nu știe cu ce se ocupă acesta. Consiliul Județean a refuzat să facă public un raport de activitate. „Vă informăm faptul că depunerea raportului de activitate nu reprezintă o obligație legală sau procedurală”, este răspunsul Consiliului Județean la solicitarea 7IAȘI. În țară, Consiliile Județene și chiar primăriile de comună publică pe site-urile instituțiilor rapoartele de activitate.

La Primăria Iași, administratorul public Petru Movilă și-a publicat raportul de activitate pe site. Și Primăria Bârnova a făcut public raportul de activitate al administratorului public. Este A,B,C-ul democrației: contribuabilii trebuie să știe cu ce se ocupă cei pe care îi plătesc. Andrei Cazacu este omul care l-a însoțit pe Costel Alexe peste tot, în afaceri și în politică. Cazacu a fost administrator și la firma din spatele Arcaland, celebrul domeniu al familiei Alexe de la Sculeni, dar și șef de cabinet parlamentar, secretar de stat la Mediu, șef la AFM etc. În prezent, Cazacu este om bun la toate și la nimic și propagandist pe facebook pentru șefii PNL, scrie 7iași.ro.

Republica Pasului Verde

În această adevărată republică a pașilor verzi avem o Săptămână Verde în timpul anului școlar, chiar dacă toate celelalte săptămâni din timpul aceluiași an școlar sunt cam maro. Statul român a eșuat față de cetățenii săi, pe care îi omoară în spitale și îi prostește în școală. Realitatea nu face însă parte din obligațiile și angajamentele președintelui Iohannis. Pentru că nu îi place aglomerația, președintele Klaus Iohannis este adeptul mersului pe bicicletă în oraș.

Îl consideră plăcut, sănătos și mai ales capabil să te scutească de ambuteiajele din trafic. Nu și de nervii automobiliștilor, totuși, căci în anii săi de vechi biciclist și președintele s-a simțit adesea ținta celor deranjați de existența bicicliștilor, scrie Dela0.

Radu Craciun: Misterul a fost dezlegat sau dimpotriva?

Intr-un comentariu anterior intitulat “Prognoza BNR sau statistica INSSE? Unde e problema?” constatam diferentele majore dintre estimarile analistilor si ale BNR pe de o parte, si cresterea economica raportata de INSSE. Mai mult, BNR vorbea despre o stagnare a cresterii economice care, la vremea respectiva, parea total deconectata de realitatea oglindita de statisticile INSSE. Intr-un astfel de context, principalul suspect erau estimarile care, nu-i asa, sugerau ca modelele econometrice folosite erau incapabile sa reflecte realitatea. Insa lucrurile nu sunt ceea ce au parut sa fie la prima vedere. Aparent, marjele de eroare cu care opereaza INSSE sunt de-a dreptul spectaculoase si greu de acceptat doar prin prisma unor schimbari metodologice care, recent, confirmasera estimarile initiale, scrie Radu Crăciun pe blogul său.

Cum au arătat primele ore la Târgul de Crăciun din Piața Constituției

Deși mai sunt 35 de zile până la Crăciun, în urmă cu doar câteva ore în Piața Constituției din Capitală și-a deschis deja porțile Târgul de Crăciun. Vizitatorii s-au plimbat printre cele 70 de căsuțe tematice, au mâncat, băut cafea sau vin fiert, totul pe un fond de toamnă ploioasă și cu colinde americane în boxe. Principala atracție a copiilor a fost caruselul, în timp ce cuplurile au preferat să testeze roata panoramică. Momentan, patinoarul doar umple decorul pentru că nu poate fi folosit. În această seară, dar și în cele ce urmează organizatorii susțin așteaptă mai mulți participanți decât au fost în aceste prime ore.

Atât în partea stângă, cât și în partea dreaptă a intrării principale în târg se află zeci de căsuțe tematice de unde bucureștenii și turiștii prezenți pot să cumpere de la dulciuri și până la mezeluri specifice Crăciunului, vase din ceramică sau chiar decorațiuni făcute manual. În jurul orei 12:00, cozile erau mai mari la căsuțele cu vin fiert decât la cele unde se vindea cafea., scrie Buletin de București.

Șeful Colegiului Medicilor din Timiș a pierdut definitiv procesul cu Agenția de Integritate

Înalta Curte de Casație și Justiție a dat dreptate Agenției Naționale de Integritate (ANI) în procesul în care a fost chemată în judecată de Lazăr Octavian Fulger, unul dintre cei mai cunoscuți chirurgi din Timișoara și președinte al Colegiului Medicilor din Timiș de aproape 15 ani. ANI constatase că medicul timișorean, pe când era șef de secție la Spitalul de Urgență „Pius Brânzeu” Timișoara, s-a aflat atât în stare de incompatibilitate, cît și în conflict de interese administrativ. Chirurgul din Timișoara a avut probleme și cu Fiscul, cu Direcția Persoane Fizice cu Risc Fiscal, care a constatat în 2019 că acesta cheltuise, cu 4 ani înainte, cel puțin 400.000 de lei în plus fără să-i poată justifica. Medicul a contestat în instanță și raportul ANAF, dar a pierdut și acest proces, la începutul anului 2021, scrie JustNews.ro.

Topul rezistenței sectoarelor economice la transmisia șocului energetic

Efectele directe ale șocului energetic asupra prețurilor de producție sunt depășite, în multe sectoare economice, de efectele cumulate ale scumpirilor pe lanțurile de producție din amonte și, mai ales, de anticipațiile privind prețurile viitoare – spune o analiză a Băncii Naționale a României (BNR) despre mecanismele prin care se transmit scumpirile energiei în economie.

În sectoarele energofage (chimia, metalurgia), efectele directe ale șocului energetic asupra prețurilor de producție sunt cele mari. Și sunt peste contribuția anticipațiilor privind prețurile viitoare din amonte. În schimb, telecomunicațiile suferă cel mai puțin direct de efectele șocului, dar contribuția anticipațiilor este cea mai mare (așa numitele „complementarități strategice”), scrie Curs de Guvernare.

Pensii speciale, irigații, energie, investiții – Comisia Europeană explică din nou României ce poate și ce nu poate modifica în PNRR

Pensiile militare sunt considerate pensii speciale și trebuie să facă obiect al reformei sistemului de pensii. Proiectele de irigații nu vor fi finanțate prin PNRR și construcția de hidrocentrale în arii protejate nu va fi admisă în viitoarea componentă REPowerEU. Nu pot fi introduse în PNRR investiții noi, care să le înlocuiască pe cele negociate anterior cu Comisia Europeană.

Acestea sunt mesaje transmise de oficiali europeni ca reacție la seria de declarații făcute la București în ultima perioadă de membri ai guvernului sau de premierul Nicolae Ciucă legate de intenția de a renegocia PNRR, potrivit Curs de Guvernare.

Fotbal și energie – periculoasele dependențe ale europenilor față de monarhiile din Golf

Toată lumea vorbește astăzi despre controversele legate de Cupa Mondială de fotbal, ce stă să înceapă în Qatar. Dar implicarea monarhiilor petroliere din Golf în cel mai iubit sport al europenilor nu este deloc de dată recentă. Iar dacă fotbalul european de cel mai înalt nivel depinde în mod esențial de banii șeicilor, atunci trebuie să știm că mai există și alte dependențe periculoase.

În ce privește fotbalul, elefantul se afla în încăpere de mult timp. Cu mult înainte ca societățile europene să conștientizeze că cea mai mare sărbătoare a fotbalului de pe planetă ajunge într-un loc în care drepturile omului sunt încălcate iar impresionanta infrastructură a fost construită prin exploatarea la sânge a muncitorilor străini, scrie RFI.

Cinci motive pentru care românii sunt tot mai dezamăgiți de politică

Prezența la vot s-a prăbușit constant de la revoluție încoace, cu un minim istoric la alegerile din 2020- doar 31,9%. La fel și încrederea în politicieni și instituții. Prestația coaliției de guvernământ riscă să aceentueze fenomenul. Electoratul are de ce să fie dezamăgit de politică. Cinci motive.

Prezența la vot a scăzut de la 76,29% în 1992 la 39, 39% în 2016 și 31,9% la ultimele alegeri parlamentare, cele din 2020. Iar absenteismul în rândul tinerilor este unul dintre cele mai îngrijorătoare fenomene. La alegerile din 2020, au participat doar 26% dintre tinerii cu vârste între 18 și 29 de ani, adică, în medie, pe județe undeva în jurul a 10.000 de persoane.

Un lucru de bun simț devine tot mai evident: calitatea clasei politice și a guvernării s-au degradat constant, scrie Europa Liberă.

Meseriașul român și brățara sa de aur

Sună a titlu de basm. Povestea care urmează, deși s-a petrecut doar în urmă cu câțiva ani, ai zice că e veche de când lumea, respectiv de pe vremea când răchita făcea micșunele și puricilor li se aplicau potcoave. Pe de altă parte, e și foarte actuală, la fel ca trauma rămasă în urma întâmplării.

Adevărul crud despre viață este că, așa cum prea puțini pot scăpa de stomatologi oricum s-ar suci, într-o bună zi va fi nevoie ca, la rândul tău, să umbli după niscaiva meseriași: de zugrăvit, de electrică, de instalații, de te miri ce prin casă. Mai ales dacă ți-a plăcut cartea, ai figură de intelectual cu ochelari și drept urmare te-ai ales cu două mâini stângi. Nu te pricepi nici să schimbi un robinet, iar pentru cuvântul duios ‘dulie’ cauți, ca prostul, rime. Citește articolul în PressOne.

Euro 7, noi norme de poluare: mai strict pentru diesel și primele reguli pentru electrice

La sfârșitul anului 2018, Uniunea Europeană a anunțat pentru prima oară intenția ca Europa să devină până în 2050 primul continent fără emisii de dioxid de carbon, în cadrul unui amplu proiect pentru limitarea încălzirii globale.

Teoretic, cele aproximativ trei decenii ar trebui să fie suficiente pentru îndeplinirea acestui obiectiv, însă tranziția spre acest statut ambițios nu poate avea loc brusc, ci etapizat. Prin urmare, următorul pas a fost făcut în octombrie 2022, când Uniunea Europeană a ajuns la un acord final pentru a interzice vânzarea de mașini cu motoare diesel și pe benzină începând din anul 2035, cu 15 ani înainte de obiectivul trasat pentru 2050. Timp teoretic suficient pentru ca cele mai multe mașini aflate în circulație în 2050 să fie electrice, scrie AutoCritica.